„“Europa are un patrimoniu ideal si spiritual unic în lume, ce merita sa fie repropus cu pasiune si reînnoita prospetime”. Acesta este mesajul papei Francisc postat marti, 11 iulie, pe contul de Twitter @Pontifex, în sarbatoarea Sfântului Benedict de Norcia (480-547), patronul Europei.
“Cuvintele Sfântului Parinte sunt de foarte mare importanta, în special în acest moment, date fiind dificultatile cu care se confrunta Uniunea Europeana si care sunt sub ochii tuturor”, a spus cardinalul Angelo Bagnasco, presedinte al Consiliului Conferintelor Episcopale din Europa, intervievat de colegul nostru Alessandro Gisotti în legatura cu reflectia concisa si memorabila a pontifului privind patrimoniul spiritual al Europei.
“De aceea” – a continuat cardinalul Bagnasco – “aceste cuvinte ar trebui sa fie pentru noi un apel si o încurajare în parcursul european”, a mai spus presedintele Consiliului Conferintelor Episcopale din Europa, subliniind:
Card. Bagnasco: “[Aceste cuvinte] ar trebui sa ajunga la mintea si la inima principalilor responsabili – dupa cum speram cu totii – astfel încât sa-si dea seama în mod direct de marele patrimoniu reprezentat de continentul european în ansamblul sau, prin urmare uniunea, parcursul Uniunii Europene. Câteodata se are impresia ca aceasta constientizare nu este la fel de luminoasa si clara în inimi cum era în inimile parintilor fondatori. Fara aceasta întelegere, totul devine cu mult mai dificil.”
Referindu-se la reînnoita prospetime amintita de papa Francisc pentru a propune din nou patrimoniul spiritual si de gândire al Europei, cardinalul Angelo Bagnasco a spus ca pierderea identitatii originale, creeaza dezorientare, oboseala si lipsa de entuziasm, de aceea…
Card. Bagnasco: “Discursul originilor noastre crestine nu este în esenta un discurs academic sau, chiar mai rau, de tip parohial. Este de fapt vorba de ceea ce suntem, de ceea ce este Europa în originea sa, în vocatia sa si în misiunea confirmata de Papa ca fiind universala. Acest lucru este foarte important.”
Cardinalul Bagnasco a evidentiat totodata faptul ca “discursul identitar nu este deloc în contradictie cu dialogul, ci reprezinta premiza, conditia obligatorie”, fara de care exista riscul ivirii sentimentului dezorientarii si al fricii care ne sugereaza sa sapam transee sau sa spunem banalitati, fraze prefabricate si de efect, dar lipsite de substanta.
Sursa: http://ro.radiovaticana.va
