„În Piata Unirii din Oradea a avut astazi comemorarea Ziua Unirii Principatelor Române, în prezenta personalitatilor locale si judetene, dar si a multor persoane adunate în centrul orasului cu acest prilej. Alaturi de domnul Ilie Bolojan, primarul orasului Oradea, domnul Claudiu Pop, prefectul judetului Bihor, domnii Mircea Malan si Florin Birta, viceprimarii orasului, s-a aflat si Preasfintia Sa Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea însotit de parintele Anton Cioba, rectorul Seminarului Teologic Greco-Catolic, parintele Ovidiu Duma, parohul Catedralei Sfântul Nicolae, Eugen Ivut, secretar episcopal si câtiva studenti seminaristi.
Programul a debutat la statuia lui Mihai Viteazu din centru orasului, prin discursuri ale domnului prefect Claudiu Pop precum si a domnului profesor universitar doctor Mircea Brie, momente artistice, depuneri de coroane, parada militara si traditionala hora a unirii, la care s-au prins oradenii.

În continuare prezentam discursul domnului Claudiu Pop, prefectul judetului Bihor, pe care domnia sa l-a prezentat cu acest prilej:

„Astazi, 24 ianuarie 2017 aniversam un moment istoric ce marcheaza debutul înfaptuirii statului national unitar român.
Mica Unire, cum este denumita în istoria noastra, reprezinta de fapt Unirea Tarii Românesti cu Moldova în anul 1859, la scurt timp dupa ce Alexandru Ioan Cuza devine domn al Moldovei si Tarii Românesti. Realizata la data de 24 ianuarie, Mica Unire constituie un act politic care sta la baza formarii statului national unitar român si care si-a atins scopul în anul 1918.
Dincolo de unitatea politico-administrativa realizata între cele doua state (Moldova si Tara Româneasca), ramân importante pentru noi, astazi institutiile create, dezvoltate în timp si adaptate la conditiile sociale. În alocutiunea de astazi, as aminti cele mai semnificative realizari ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Astfel:
Perioada anilor 1859-1862 se caracterizeaza prin eforturi pentru recunoasterea deplina a actului politic de unire de catre marile puteri ale vremii. Pentru a putea fi realizat acest lucru, domnitorul român a trimis pe lânga marile puteri agenti diplomatici care au depus diligentele necesare în a-i convinge si a accepta unirea deplina. În urma recunoasterii internationale a actului politic de unitate, se formeaza doua institutii noi, primul guvern unic al României si apoi primul Parlament unic.
La data de 11 decembrie 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat o proclamatie prin care facea cunoscut întregii natiuni ca: „Unirea este îndeplinita. Nationalitatea Româna este întemeiata. Acest fapt maret, dorit la generatiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu caldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poarta, de Puterile garante si s-a înscris în datinile Natiunilor. Dumnezeul parintilor nostri a fost cu tara, a fost cu noi. El a întarit silintele noastre prin întelepciunea poporului si a condus Natiunea catre un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 ianuarie ati depus toata a voastra încredere în Alesul natiei, ati întrunit sperantele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da o singura Românie. Va iubiti Patria, veti sti a o întari. Sa traiasca România!”
Alexandru Ioan Cuza , domn al celor doua tari românesti a încercat sa modernizeze noul si tânarul stat adoptând reforme moderne, precum legea secularizarii averilor manastiresti, reforma învatamântului prin care învatamântul primar devenea obligatoriu si gratuit; promovând legea instructiunii publice se stabileau trei grade de învatamânt: primar, secundar si superior. În planul justitiei a aparut un Cod civil si un Cod Penal, au fost create instantele judecatoresti: judecatoriile de plasa, tribunalele judetene, curtile de apel, Curtea de Casatie si altele. În anul 1864, Cuza a organizat un plebiscit prin care a adoptat o noua constitutie numita Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris si o noua lege electorala.
În anul 1860 a luat fiinta prima Universitate din tara la Iasi care a purtat numele domnitorului, apoi la Bucuresti în anul 1864.
Tot în timpul lui Cuza a luat fiinta Armata Nationala Româna, care avea ordinul si menirea sa apere integritatea statului de orice atac strain.
Analizând domnia lui Cuza, putem spune ca a luat decizii cu caracter chiar revolutionar, ca în perioada domniei sale s-au pus bazele statului unitar român modern. Practic, nu exista domeniu de activitate economica, social-politica, culturala, administrativa sau militara în care Cuza sa nu fi adus îmbunatatiri si înnoiri organizatorice pe baza cerintelor acelei epoci moderne.
Desigur ar fi o grava eroare daca i s-ar atribui lui Cuza în mod exclusiv, toate marile fapte, realizate în cei sapte ani de domnie. Cuza a avut în jurul lui oameni luminati si patrioti, care l-au ajutat cu sfatul si cu fapta. L-a avut pe Mihail Kogalniceanu, pe Costache Negri, pe Vasile Alecsandri, pe N. Kretzulescu, pe generalul Ion Emanuel Florescu, spre a nu aminti decât pe cei mai de seama, o adevarata pleiada stabiliti pe baza de competenta, talent si devotament. Dar meritul lui Cuza este de a fi stiut sa faca apel la aceste personalitati, de a le fi utilizat ca sfetnici ai sai.
Este meritul marilor cârmuitori de popoare, care stiu sa se înconjure de elemente reprezentative, care stiu sa aleaga din multimea contemporanilor, pe cei mai înzestrati.
Ramân memorabile si de actualitate cuvintele rostite de Mihail Kogalniceanu cu prilejul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859: „Alegându-te pe tine Domn în tara noastra, am voit sa aratam lumii ceea ce toata tara doreste: la legi noi oameni noi….
Fii dar omul epocii; fa ca legea sa înlocuiasca arbitrarul; fa ca legea sa fie tare, iar tu, Maria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toti Domnii trecuti au fost nepasatori sau rai… Fa, dar, ca domnia ta sa fie cu totul de pace si de dreptate; împaca patimile si urile dintre noi si reintrodu în mijlocul nostru stramoseasca fratie. Fii simplu, Maria ta, fii bun, fii Domn cetatean; urechea ta fie pururea deschisa la adevar si închisa la minciuni si la lingusire.”
În toate actiunile sale ca domn al tarii, Cuza a dat dovada de un înalt patriotism, chiar si în momentul plecarii sale în exil spunea: "Sa de-a Dumnezeu sa-i mearga tarii mai bine fara mine decât cu mine!", încheind cu cuvintele "Sa traiasca România!" . Alexandru Ioan Cuza este o mare personalitate a natiunii române, una din acelea care a stiu sa îndrepte poporul, în ceasurile decisive, pe caile progresului. Numele lui Cuza-Voda va trai vesnic, în mintea si inimile românilor.
CINSTE SI ONOR ÎNAINTASILOR NOSTRI!
LA MULTI ANI ROMÂNIA!”