„Iubiti frati si surori, buna ziua!
În zilele trecute ne-am îndreptat privirea noastra adoratoare spre Fiul lui Dumnezeu, nascut la Betleem; astazi, solemnitatea Preasfintei Maria Nascatoare de Dumnezeu, ne îndreptam ochii spre Mama, dar percepând si pe ea si pe El în legatura lor strânsa. Aceasta legatura nu se epuizeaza în faptul ca l-a nascut si în faptul ca a fost nascut; Isus „s-a nascut din femeie” (Gal 4,4) pentru o misiune de mântuire si mama sa nu este exclusa de la aceasta misiune, dimpotriva, este asociata intim. Maria este constienta de acest lucru, de aceea nu se închide sa ia în considerare numai raportul sau matern cu Isus, ci ramâne deschisa si grijulie fata de toate evenimentele care se petrec în jurul Lui: pastreaza si mediteaza, scruteaza si aprofundeaza, asa cum ne aminteste Evanghelia de astazi (cf. Lc 2,19). Deja a spus „da”-ul sau si si-a dat disponibilitatea de a fi implicata în realizarea planului de mântuire al lui Dumnezeu, care „i-a risipit pe cei mândri cu planurile inimii lor; i-a rasturnat pe cei puternici de pe tronuri si i-a înaltat pe cei umili; i-a umplut cu bunuri pe cei flamânzi, iar pe cei bogati i-a trimis cu mâinile goale” (Lc 1,51-53). Acum, tacuta si atenta, încearca sa înteleaga ce anume vrea Dumnezeu de la ea zi de zi.
Vizita pastorilor îi ofera ocazia pentru a percepe câteva elemente ale vointei lui Dumnezeu care se manifesta în prezenta acestor persoane umile si sarace. Evanghelistul Luca ne relateaza vizita pastorilor la pestera cu o succesiune insistenta de verbe care exprima miscare. Spune asa: ei merg în graba, îl gasesc pe Prunc cu Maria si Iosif, îl vad, fac cunoscut ceea ce a fost spus despre El, si în sfârsit îl preamaresc pe Dumnezeu (cf. Lc 2,16-20). Maria urmareste cu atentie aceasta trecere, ce anume spun pastorii, ce li s-a întâmplat, pentru ca deja percepe în ea miscarea de mântuire care va proveni din lucrarea lui Isus, si se adapteaza, gata la orice cerere a Domnului. Dumnezeu îi cere Mariei nu numai sa fie mama Fiului sau unicul nascut, ci si sa coopereze cu Fiul si prin Fiul la planul de mântuire, pentru ca în ea, slujitoare umila, sa se împlineasca marile lucrari ale milostivirii divine.
Si iata ca, în timp ce, asemenea pastorilor, contemplam icoana Pruncului în bratele Mamei sale, simtim crescând în inima noastra un sentiment de recunostinta imensa fata de cea care l-a adus lumii pe Mântuitorul. Pentru aceasta, în prima zi a unui an nou, îi spunem:
Multumim, o, Sfânta Mama a Fiului lui Dumnezeu Isus, Sfânta Nascatoare de Dumnezeu!
Multumim pentru umilinta ta care a atras privirea lui Dumnezeu;
multumim pentru credinta cu care ai primit Cuvântul sau;
multumim pentru curajul cu care ai spus „iata-ma”,
uitând de tine, fascinata de Iubirea Sfânta,
facuta una cu speranta sa.
Multumim, o, Sfânta Nascatoare a lui Dumnezeu!
Roaga-te pentru noi, pelerini în timp;
ajuta-ne sa mergem pe calea pacii.
Amin.

Dupa Angelus
Iubiti frati si surori, un an bun!
Si anul va fi bun în masura în care fiecare dintre noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, va încerca sa faca binele zi de zi. Asa se construieste pacea, spunând „nu” – cu faptele – urii si violentei si „da” fraternitatii si reconcilierii. Au trecut 50 de ani de când fericitul Papa Paul al VI-lea a început sa celebreze la aceasta data Ziua Mondiala a Pacii, pentru a întari angajarea comuna de a construi o lume pasnica si fraterna. În Mesajul din acest an am propus sa se asume nonviolenta ca stil pentru o politica de pace.
Din pacate, violenta a lovit si în aceasta noapte de urari si de speranta. Îndurerat, exprim apropierea mea de poporul turc, ma rog pentru numeroasele victime si pentru raniti si pentru toata natiunea în doliu, si cer Domnului sa-i sustina pe toti oamenii de bunavointa care îsi sufleca mânecile curajos pentru a înfrunta plaga terorismului si aceasta pata de sânge care învaluie lumea cu o umbra de frica si de ratacire.
Doresc sa-i multumesc presedintelui Republicii Italiene pentru expresiile de urare pe care mi le-a adresat aseara, în timpul mesajului sau adresat natiunii. Transmit si eu urari din inima, invocând binecuvântarea Domnului asupra poporului italian pentru ca, având contributia responsabila si solidara a tuturor, sa poata privi viitorul cu încredere si speranta.
Va salut pe voi toti prezenti aici, familiile, asociatiile, grupurile de tineri, urând un an nou fericit si senin. Exprim recunostinta mea pentru atâtea initiative de rugaciune si de angajare pentru pace care se desfasoara în orice parte a lumii. Amintesc îndeosebi marsul national de aseara la Bologna, promovata de CEI, Caritas, Actiunea Catolica si Pax Christi, cu sprijinul diecezei si al primariei din Bologna.
Salut participantii la manifestatia „Pace în toate tinuturile”, promovata de Comunitatea „Sfântul Egidiu”. Multumesc pentru prezenta voastra si marturia voastra!
Si urez tuturor un an de pace în harul Domnului si cu ocrotirea materna a Mariei, Nascatoare de Dumnezeu.
Sarbatoare frumoasa si, va rog, nu uitati sa va rugati pentru mine. Pofta buna si la revedere!

Traducere de pr. dr. Mihai Patrascu
Sursa: http://itrc.ro