„S-a încheiat joi, 21 septembrie 2016, cea de-a 14-a Sesiune Plenara a Întâlnirii Comisiei Internationale Mixte pentru Dialog Teologic între Biserica Romano-Catolica si Biserica Ortodoxa de la Chieti, Italia. În calitate de membru al acestei Comisii, PS Florentin Crihalmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a oferit, în cadrul unui interviu, câteva lamuriri asupra acestui important moment al drumului spre refacerea unitatii crestine, interviu publicat integral pe EparhiaClujGherla.ro si din care va oferim câteva fragmente.
– Preasfintia Voastra, ce s-a realizat semnificativ în cadrul acestei întâlniri?
– Cu bucurie am ascultat aplauzele celor circa 60 de membri ai Comisiei Internationale Mixte pentru Dialogul Teologic între Biserica Romano-Catolica si Biserica Ortodoxa, în momentul în care a fost aprobat documentul de lucru propus, dupa cea de-a doua corectura din partea Comisiei de redactare, respectiv la al 3-lea text pe care l-am avut dupa corecturile succesive.
Ne-am bucurat pentru aceasta aprobare, chiar daca nu putem vorbi de unanimitate, pentru ca anumite paragrafe nu au fost acceptate de catre Biserica din Georgia, în rest, toate celelalte Patriarhate si Biserici care au avut reprezentanti la aceasta întâlnire au aprobat si primit acest document. S-a aprobat si comunicatul întâlnirii de la Chieti, si, de asemenea, s-au propus câteva teme pentru a fi discutate în Comitetul de coordonare al Comisiei Mixte care se va întâlni în luna septembrie 2017.
– Cum explicati reactia Bisericii din Georgia, care „nu a fost de acord cu câteva dintre paragrafele documentului”?
– Unul dintre motivele pentru care reprezentantii Bisericii din Georgia nu au fost de acord cu unele paragrafe ale documentului a fost si cel al dificultatii de întelegere a limbii engleze. Discutiile teologice s-au purtat în limbi diferite, exista traducere simultana în limbile: engleza, italiana, franceza, germana, greaca si rusa. Majoritatea vorbitorilor s-au exprimat în limba engleza, dar au fost luari de cuvânt si în greaca, franceza, italiana, chiar si în germana si, la un moment dat, pentru a putea discuta cu reprezentantii Bisericii din Georgia, co-presedintele comisiei, Mitropolitul Job, a vorbit cu ei în limba rusa, ca sa înteleaga anumite fraze scrise în limba engleza si sa vada ca nu era gresit sensul frazei.
A fost firesc sa întâmpinam dificultati de comunicare, daca ne gândim la diversitatea de traditii, mentalitati, civilizatii existente, la multitudinea natiunilor din care fac parte membrii comisiei. De asemenea, a existat si o retinere din partea membrilor comisiei în fata criticilor pe care ar putea sa le primeasca ulterior din partea unor credinciosi fanatici, pentru afirmatiile pe care le-au aprobat în acest document.
– Ce presupune aprobarea documentului de la Chieti?
– Trebuie mentionat faptul ca aprobarea acestor documente ale Comisiei Internationale de Dialog Teologic, în mod particular consensul la acest document de la Chieti, este un consens de tip formal si anume: membrii Comisiei sunt de acord ca acest document nu contine erezii si învataturi împotriva doctrinei propriei Biserici.
Daca reprezentantii unei Biserici au aprobat acest document nu înseamna ca el devine imediat un document obligatoriu pentru acea Biserica. Pe de alta parte, este un document care reprezinta rodul muncii Comisiei Mixte si care se ofera Sinodului Bisericii locale, tocmai pentru a fi un ghid în dialogul dintre Biserici în viitor. Ceea ce doresc sa subliniez este ca acest document nu devine imediat un text canonic, sau de obligativitate, ci ramâne un text care se ofera Sinodului fiecarei Biserici si el poate fi primit sau nu.
– În ce consta documentul si cum poate fi el un element de legatura, de apropiere între Biserici?
– Documentul trebuie sa duca la o cunoastere mai buna între Biserici si sa ofere un limbaj comun, pentru ca în acest document se exprima idei, atât din teologia, istoria si canoanele Bisericii Orientale cât si ale Bisericii Occidentale. Continutul acestui document reda o situatie de fapt a Bisericii primului mileniu – care era Una, chiar daca acel timp a fost destul de framântat si a trecut prin diferite momente de rupturi, dar care nu au dus la o separare.
În primul mileniu crestin nici nu s-a pus problema unei separari, pentru ca nu puteau concepe o separare în Trupul lui Cristos care este Biserica, si atunci este frumos de vazut cum au reusit crestinii primului mileniu sa vindece momentele de ruptura si sa revina la unitatea deplina. Acest lucru trebuie ca noi sa îl învatam din primul mileniu crestin: cum sa putem convietui unii cu altii, stiind sa vindecam rupturile care apar între noi.
– În calitate de membru al sub-comisiei catolice, care considerati ca sunt roadele acestei întâlniri de dialog între cele doua Biserici si ce însemnatate va avea Documentul de la Chieti în viitor?
– Ca în sesiunile precedente ale întâlnirilor comisiei, am învatat foarte multe prin acest dialog. Nu a fost un dialog lipsit de contradictii, de momente în care s-a facut apel la dictionare, la canoane, la lucrari de specialitate. Dar cred ca toate aceste contradictii fac parte din cadrul unui dialog normal si, oarecum, aceasta da coloratura dialogului. Dupa momentele de contradictie toata lumea s-a simtit foarte bine si relaxata si chiar s-au rostit discursuri foarte frumoase si cu cereri de scuze din partea unor reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe, cu multa smerenie, cu multa dorinta reala de colaborare si exprimând în acelasi timp recunostinta pentru deschiderea Bisericii Catolice si posibilitatea de a-si spune deschis parerea proprie.
Consider ca, într-adevar, Documentul de la Chieti este un pas înainte pe drumul dialogului între Biserica Catolica si Biserica Ortodoxa, si care, fara a spune cuvinte mari, pune bazele unei posibile reflectii viitoare asupra unei Biserici Crestine în comuniune în mileniul al III-lea.
Sursa: http://www.eparhiaclujgherla.ro
