„«Razboiul nu poate fi niciodata sfânt; numai pacea este sfânta; e necesar sa contrastam ”pagânismul indiferentei”; noi nu avem arme, dar credem în forta blânda a rugaciunii». Cu un vibrant discurs despre constructia pacii, papa Francisc s-a adresat marti, 20 septembrie 2016, celor peste 500 de lideri ai religiilor si tuturor oamenilor de bunavointa din lumea întreaga, la ceremonia de încheiere a manifestarii ”Sete de pace. Religii si culturi în dialog”, organizata la Assisi (Italia) de la 18 la 20 septembrie a.c. de Comunitatea Sfântul Egidiu în colaborare cu dieceza de Assisi si Familiile Franciscane. Pontiful a subliniat în cuvântul sau ca pacea înseamna iertare, primire, colaborare si educatie, în timp ce nu este îndeajuns a spune ca ”niciodata numele lui Dumnezeu nu poate justifica violenta. Numai pacea este sfânta, nu razboiul”.
Multi dintre participantii la initiativa de la Assisi, a remarcat papa Francisc, au parcurs un drum lung, si nu doar pe plan geografic, mânati de dorinta de a da ”raspunsuri spirituale concrete pentru a depasi închiderile si deschizându-se fata de Dumnezeu si de frati”.
Papa Francisc: «Dumnezeu ne cere aceasta, îndemnându-ne sa înfruntam marea boala a timpului nostru: indiferenta. Este un virus care paralizeaza, face inerti si insensibili, un morb care ataca centrul însusi al religiozitatii, dând nastere la un pagânism nou si extrem de trist: pagânismul indiferentei. Nu putem ramâne indiferenti. Astazi lumea are o sete arzatoare de pace».
Sfântul Parinte a amintit de vizita efectuata împreuna cu patriarhul ecumenic Bartolomeu la refugiatii din insula Lesbos, pentru a spune ca tragedia celor care nu au cunoscut în viata lor decât violenta nu trebuie sa cada în uitare. ”Ei stiu bine, deseori mai bine decât cei puternici”, a observat, ”ca nu exista viitor în razboi si ca violenta armelor distruge bucuria vietii”.
Papa Francisc: «Noi nu avem arme. Credem, însa, în forta blânda si smerita a rugaciunii. În aceasta Zi, setea de pace a devenit invocare catre Dumnezeu ca sa înceteze razboaiele, terorismul si violenta. Pacea pe care o invocam de la Assisi nu este un simplu protest împotriva razboiului si cu atât mai putin ”rezultatul negocierilor, al compromisurilor politice sau al întelegerilor economice, ci rezultatul rugaciunii” (Ioan Paul al II-lea, Discurs, Assisi, 27 octombrie 1986). Cautam în Dumnezeu, izvorul comuniunii, apa limpede a pacii, de care omenirea este însetata: ea nu poate sa curga din pustiul orgoliului si al intereselor de parte, din pamântul uscat al câstigului cu orice pret si al comertului de arme».
Papa Francisc a recunoscut ca participantii la initiativa ”Sete de pace” si Ziua mondiala de rugaciune pentru pace sunt de traditii religioase diverse, dar, a afirmat, ”diferenta nu este motiv de conflict, polemica sau detasare rece”.
Papa Francisc: «Astazi nu ne-am rugat unii împotriva altora, cum uneori s-a întâmplat din nefericire în istorie. Fara forme de sincretism si relativism, ne-am rugat, în schimb, unii lânga altii, unii pentru altii. Sfântul Ioan Paul al II-lea, în acest loc, a spus: ”Poate ca mai mult ca niciodata în istoria omenirii a devenit pentru toti evidenta legatura intrinseca dintre o atitudine autentic religioasa si marele bun al pacii” (Discurs, Assisi, 27 octombrie 1986). (…) Orice forma de violenta nu reprezinta ”adevarata natura a religiei. Este, în schimb, încalcarea ei si contribuie la distrugerea ei” (Benedict XVI, Discurs, Assisi, 27 octombrie 2011). Nu obosim în a repeta ca niciodata numele lui Dumnezeu nu poate justifica violenta. Numai pacea este sfânta. Numai pacea este sfânta, nu razboiul».
În Ziua mondiala de rugaciune pentru pace, a spus mai departe papa Francisc, ”am implorat sfântul dar al pacii. Ne-am rugat pentru mobilizarea constiintelor în apararea sacralitatii vietii umane, în promovarea pacii între popoare si în pastrarea Creatiei, casa noastra comuna”. De aici, importanta constructiei pacii prin patru cuvinte cheie: iertare, primire, colaborare si educatie.
Papa Francisc: «Pacea, un fir de speranta care leaga pamântul de cer, un cuvânt atât de simplu si în acelasi timp atât de greu. Pacea înseamna Iertare, rod al convertirii si al rugaciunii, care se naste din interior si, în numele lui Dumnezeu, face posibila vindecarea ranilor trecutului. Pacea înseamna Primire, disponibilitate la dialog, depasirea închiderilor, care nu sunt strategii de securitate, ci punti în gol. Pacea înseamna Colaborare, schimb viu si concret cu celalalt, care constituie un dar si nu o problema, un frate cu care sa încerci constructia unei lumi mai bune. Pacea înseamna Educatie: o chemare la a învata zi de zi arta grea a comuniunii, la a dobândi cultura întâlnirii, purificând constiinta de orice tentatie la violenta si rigiditate, contrare numelui lui Dumnezeu si demnitatii omului».
”Noi, aici, împreuna si în pace”, a continuat Papa Francisc, ”credem si speram într-o lume fraterna. Dorim ca barbatii si femeile de religii diferite, sa se adune împreuna pretutindeni si sa instaureze armonia, mai ales acolo unde sunt conflicte. Viitorul nostru este sa traim împreuna. De aceea, suntem chemati sa ne eliberam de poverile apasatoare ale neîncrederii, fundamentalismului si urii. Cei care cred sunt chemati sa fie artizani ai pacii prin rugaciune catre Dumnezeu si prin actiune pentru om. Iar noi, ca lideri religiosi, suntem obligati sa fim punti stabile de dialog, mijlocitori creativi de pace”.
La finalul discursului sau papa Francisc s-a adresat celor care poarta raspunderea pentru destinul popoarelor ca sa caute si sa promoveze cai de pace, din convingerea exprimata la Assisi acum treizeci de ani de Sfântul Ioan Paul al II-lea ca ”pacea este un santier deschis tuturor, nu doar specialistilor, înteleptilor si strategilor”, pacea fiind ”o responsabilitate universala”.
Discursul papei Francisc la ceremonia finala a manifestarii ”Sete de pace” a încheiat seria interventiilor prezentate de liderii celorlalte confesiuni si religii, fiind urmat de un moment de tacere în memoria victimelor razboaielor, proclamarea Apelului la Pace si aprinderea unor candele pentru fiecare tara marcata de razboi si violenta.
Sursa:http://ro.radiovaticana.va
