Catre poporul ortodox si toti oamenii de buna vointa,
Laudam si slavim pe Dumnezeul „milelor si a toata mângâierea” pentru ca ne-a învrednicit sa petrecem saptamâna Cincizecimii (18-26 iunie 2016) în Creta, aici unde Apostolul Pavel si ucenicul sau Tit au propovaduit Evanghelia în primii ani de viata ai Bisericii. Multumim Dumnezeului slavit în Treime ca a binevoit sa ducem la bun sfârsit în deplin acord lucrarile Sfântului si Marelui Sinod al Ortodoxiei, pe care l-a convocat Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, cu vointa comuna a Întâistatatorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale locale.
Urmând cu fidelitate exemplul Sfintilor Apostoli si al Parintilor de Dumnezeu insuflati, am aprofundat din nou Evanghelia libertatii, „fiindca Hristos ne-a facut liberi” (Galateni 5, 1). La baza cautarilor noastre teologice a stat certitudinea ca Biserica nu vietuieste pentru sine. Ea transmite marturia Evangheliei Harului si Adevarului si ofera întregii lumi darurile lui Dumnezeu: iubirea, pacea, dreptatea, reconcilierea, puterea Crucii si a Învierii si asteptarea vesniciei.
1. Prioritatea majora a Sfântului si Marelui Sinod a fost proclamarea unitatii Bisericii Ortodoxe. Bazata pe Dumnezeiasca Euharistie si succesiunea apostolica a episcopilor, aceasta unitate trebuie întarita ca sa aduca roada noua. Biserica cea Una, Sfânta, Universala (Soborniceasca) si Apostolica este comuniune divino-umana, pregustare si experienta a celor viitoare în Sfânta Euharistie. Asemenea unei continue Cincizecimi, ea este un glas profetic necontenit, prezenta si marturia Împaratiei Dumnezeului iubirii. Fidela Traditiei Apostolice unanime si experientei sacramentale, Biserica Ortodoxa constituie continuarea autentica a Bisericii celei Una, Sfânta, Universala (Soborniceasca) si Apostolica, dupa cum marturisim în Simbolul de Credinta (Crez) si dupa cum este confirmata de învatatura Parintilor Bisericii. Biserica noastra traieste taina dumnezeiestii iconomii în viata sacramentala, centrata pe Sfânta Euharistie.
Biserica Ortodoxa exprima unitatea si universalitatea (sobornicitatea) ei în cadrul Sinodului. Sinodalitatea îi patrunde organizarea (structura), modul ei de luare a deciziilor si îi determina drumul. Bisericile Ortodoxe Autocefale nu reprezinta o confederatie de Biserici, ci Biserica cea Una, Sfânta, Universala (Soborniceasca) si Apostolica. Fiecare Biserica locala, aducând Sfânta Euharistie, reprezinta prezenta si manifestarea Bisericii celei Una, Sfânta, Universala (Soborniceasca) si Apostolica la nivel local. În privinta Diasporei Ortodoxe din diferite tari din lume, a fost hotarâta continuarea functionarii Adunarilor Episcopale, pâna la aplicarea rigorii canonice (acriviei). Aceste Adunari se compun din episcopii canonici, desemnati de fiecare Biserica Autocefala, care continua sa fie supusi respectivei Biserici. Functionarea consecventa a Adunarilor Episcopale asigura respectarea principiului ortodox al sinodalitatii.
În timpul lucrarilor Sfântului si Marelui Sinod a fost accentuata importanta Sinaxelor Întâistatatorilor care au avut loc si a fost facuta propunerea ca Sfântul si Marele Sinod sa devina o institutie care sa se repete.
2. Împartasindu-ne din Sfânta Euharistie si rugându-ne pentru întreaga lume, trebuie sa continuam liturghia de dupa Sfânta Liturghie si sa dam marturiacredintei celor de aproape si celor de departe, în conformitate cu porunca clara a Domnului, înainte de Înaltarea Sa: „si veti fi mie martori în Ierusalim si în toata Iudeea si în Samaria si pâna la marginile pamântului” (Faptele Apostolilor 1, 8). Re-evanghelizarea poporului lui Dumnezeu în societatile moderne secularizate si evanghelizarea celor care nu L-au cunoscut înca pe Hristos reprezinta datoria neîntrerupta a Bisericii.
3. Ca raspuns la datoria de a marturisi Adevarul si credinta ei apostolica, Biserica ofera o mare importanta dialogului, în principal cu crestinii eterodocsi. În acest mod, si ansamblul lumii crestine poate cunoaste mai exact autenticitatea Traditiei Ortodoxe, valoarea învataturii patristice, experienta liturgica si credinta ortodocsilor. Dialogurile întreprinse de Biserica Ortodoxa nu implica niciodata compromisul în materie de credinta.
4. Explozia fundamentalismului care se observa în sânul diferitelor religii reprezinta expresia unei religiozitati morbide. Dialogul interreligios dus cu trezvie contribuie semnificativ la promovarea încrederii reciproce, a pacii si a reconcilierii. Uleiul experientei religioase trebuie sa fie folosit pentru a unge ranile si nu pentru a reaprinde focul conflictelor militare. Biserica Ortodoxa condamna fara echivoc extinderea violentei militare, persecutiile, expulzarea si uciderea membrilor comunitatilor religioase, fortarea schimbarii credintei religioase, comertul cu refugiati, rapirile, tortura si executiile îngrozitoare. Ea denunta distrugerea bisericilor, simbolurilor religioase si monumentelor culturale. În special, îsi exprima grija profunda pentru situatia crestinilor si a tuturor minoritatilor persecutate în Orientul Mijlociu si în alte parti ale lumii. Biserica Ortodoxa face apel la comunitatea mondiala pentru protejarea ortodocsilor indigeni, a celorlalti crestini si a tuturor populatiilor din zona care au dreptul inalienabil de a ramâne în patria lor în calitate de cetateni cu drepturi egale. Sinodul nostru apeleaza la toti cei implicati sa faca eforturi sistematice, fara întârziere, pentru a încheia conflictele militare din Orientul Mijlociu si de oriunde persista ostilitatile armate si pentru repatrierea celor expulzati.
Adresam apelul nostru în special catre cei în pozitii de putere pentru ca pacea si dreptatea sa prevaleze în tarile de origine ale refugiatilor. Îndemnam autoritatile civile, cetatenii si crestinii ortodocsi din tarile în care au gasit refugiu cei persecutati sa continue sa le ofere sprijin în masura posibilitatilor lor sau chiar dincolo de acestea.
5. Secularizarea contemporana urmareste autonomizarea omului de Hristos si de influenta duhovniceasca a Bisericii, pe care o identifica arbitrar cu conservatorismul. Civilizatia occidentala poarta, însa, pecetea de nesters a contributiei diacronice a crestinismului. În plus, Biserica subliniaza semnificatia mântuitoare a lui Hristos, Dumnezeu-Omul, si a Trupului Sau, ca fiind locul si modul de vietuire în libertate.
6. Cu privire la abordarea contemporana a casatoriei, Biserica Ortodoxa considera relatia indisolubila de dragoste dintre barbat si femeie „o taina mare… în Hristos si în Biserica”. În mod similar, numeste familia, care rezulta din casatorie si constituie singura garantie pentru cresterea copiilor, „biserica mica”.
Întotdeauna, Biserica a subliniat valoarea cumpatarii. Asceza crestina, însa, difera fundamental de orice ascetism dualist care îl desparte pe om de viata si de semeni. Spre deosebire de aceasta, asceza crestina îl leaga pe om de viata sacramentala a Bisericii. Cumpatarea nu se refera numai la viata monahala. Etosul ascetic este caracteristic vietii bisericesti în toate manifestarile ei.
**
Sfântul si Marele Sinod, pe lânga temele specifice asupra carora a luat decizii, mentioneaza pe scurt si urmatoarele probleme contemporane importante:
7. În privinta relatiilor credintei crestine cu stiintele naturale, Biserica Ortodoxa evita plasarea investigatiilor stiintifice sub tutelaj si nu adopta o pozitie cu privire la fiecare problema stiintifica. Ea îi multumeste lui Dumnezeu care daruieste oamenilor de stiinta darul de a descoperi dimensiuni necunoscute ale creatiei divine. Dezvoltarea moderna a stiintelor naturale si a tehnologiei aduce schimbari radicale în viata noastra. Aduce beneficii importante precum facilitarea vietii cotidiene, tratarea unor afectiuni grave, o comunicare mai facila, explorarea spatiului etc. Cu toate acestea, are si multe consecinte negative precum manipularea libertatii, pierderea graduala a traditiilor pretioase, distrugerea mediului natural, negarea valorilor morale. Cunoasterea stiintifica, oricât de repede ar avansa, nu motiveaza vointa omului, nici nu ofera raspuns la problemele importante de ordin moral si existential sau la cautarea sensului vietii si al lumii. Aceste aspecte necesita o abordare duhovniceasca, pe care Biserica Ortodoxa încearca sa o ofere prin bioetica, stiinta fundamentata pe morala crestina si învatatura patristica. Pe lânga respectul ei pentru libertatea cercetarilor stiintifice, Biserica Ortodoxa evidentiaza pericolele care se ascund în spatele unor reusite stiintifice si subliniaza demnitatea umana si destinul divin al omului.
8. Este limpede ca situatia de criza ecologica de astazi se datoreaza unor cauze spirituale si morale. Radacinile sale sunt legate de lacomie, avaritie si egoism, care conduc la utilizarea necugetata a resurselor naturale, umplerea atmosferei cu substante poluante daunatoare si schimbarile climatice. Raspunsul crestin la problema aceasta necesita pocainta pentru abuz, cumpatare si gândire ascetica, ceea ce reprezinta un antidot pentru supraconsum si, în acelasi timp, cultivarea constiintei ca omul este „iconom” (administrator) al creatiei si nu un posesor al ei. Biserica nu înceteaza sa sublinieze ca si generatiile viitoare au dreptul la resursele naturale oferite noua de Creator. De aceea, Biserica Ortodoxa participa activ în diferite initiative ecologice internationale si a stabilit data de 1 Septembrie ca zi de rugaciune pentru protectia mediului natural.
9. Ca raspuns la standardizarea egalizanta si impersonala promovata în diferite feluri, Ortodoxia propune respectul pentru caracteristicile personale ale oamenilor si popoarelor. Se opune autonomizarii economiei din cauza nevoilor umane de baza si transformarii acesteia într-un scop în sine. Progresul umanitatii nu este legat doar de cresterea standardelor de viata sau de dezvoltarea economica, în detrimentul valorilor spirituale.
10. Biserica Ortodoxa nu se implica în politica. Vocea ei ramâne distincta dar si profetica, fiind o interventie benefica pentru om. Drepturile omului se afla astazi în centrul politicii ca raspuns la crizele si convulsiile sociale si politice, urmarind protejarea cetateanului de puterea arbitrara a statului. Biserica adauga la acestea si obligatiile si responsabilitatile cetatenilor, precum si nevoia unei auto-critici constante atât din partea politicienilor, cât si a cetatenilor, în vederea îmbunatatirii substantiale a societatii. În principal, Biserica subliniaza ca idealul ortodox privind omul depaseste orizontul drepturilor omului stabilite si ca dragostea „este mai mare decât toate”, dupa cum ne-a descoperit Hristos si au experimentat toti cei care L-au urmat. Insista, de asemenea, ca un drept fundamental al omului este protejarea libertatii religioase, adica a libertatii de constiinta, de credinta, de cult (religie) si a tuturor expresiilor individuale si colective ale acesteia, incluzând si dreptul fiecarui credincios si fiecarei comunitati religioase de a-si manifesta credinta liber de orice interventie a statului, precum si dreptul la educatie religioasa publica.
11. Biserica Ortodoxa se adreseaza tinerilor, care cauta deplinatatea vietii în libertate, dreptate, creativitate, dar si iubire. Ea îi cheama sa se alature în mod constiincios Bisericii Celui care este Adevarul si Viata. Sa vina oferind trupului eclezial vitalitatea lor, nelinistile, problematicile si asteptarile lor. Tinerii nu reprezinta doar viitorul Bisericii, ci si prezentul dinamic si creativ la nivel local si mondial.
12. Sfântul si Marele Sinod a deschis orizonturile noastre catre lumea contemporana diversa. Ne-a subliniat responsabilitatea în spatiu si timp, având întotdeauna perspectiva vesniciei. Biserica Ortodoxa, pastrându-si intact caracterul sacramental si soteriologic (mântuitor), este sensibila la durerea, necazurile si strigatul pentru dreptate si pace al popoarelor. Ea „binevesteste din zi în zi mântuirea Lui. Vesteste între neamuri slava Lui, între toate popoarele minunile Lui” (Psalmul 95, 2-3).
Sa ne rugam ca „Dumnezeul a tot harul, Care ne-a chemat la slava Sa cea vesnica, întru Hristos Iisus, El Însusi, dupa ce vom suferi putina vreme, ne va duce la desavârsire, ne va întari, ne va împuternici, ne va face neclintiti. A lui fie slava si puterea în vecii vecilor. Amin!” (1 Petru 5, 10 11).

Sursa:http://basilica.ro