„
Apelul catre partile care negociaza COP 21 (Conventia cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice), se va desfasura la Paris între 30 noiembrie – 11 decembrie.
Urmatorul apel este lansat de catre Cardinalii, Patriarhii si Episcopii din toata lumea, reprezentând asociatiile continentale ale conferintelor nationale episcopale. Acesta se adreseaza celor care negociaza COP 21 la Paris si îi invita sa lucreze pentru aprobarea unui acord de climat echitabil, care sa fie corect , si generator de o schimbare reala.
În numele Bisericii Catolice din cele cinci continente, noi Cardinalii, Patriarhii si Episcopii ne-am adunat sa ne exprimam, în numele poporului nostru si încredintate grijii noastre pastorale, speranta larg raspândita ca negocierile COP 21 de la Paris vor oferi un acord asupra. Avansam o propunere politica pe zece puncte, formulate pe baza experientei concrete a persoanelor din mai multe continente si facând asocierea schimbarilor climatice nedreptate si a excluziunii sociale a celor mai saraci si mai vulnerabili dintre cetatenii nostri .
Schimbari climatice: provocari si oportunitati
În scrisoarea enciclica “Laudato Si” (LS),,adresata” fiecarei persoane care traieste pe aceasta planeta” (LS 3), Papa Francisc afirma ca: “Schimbarile climatice constituie una dintre marile provocari actuale ale umanitatii” (LS 25). Clima este un bun comun, distribuit care apartine si este destinat tuturor (LS 23). Ambientul natural este un bun colectiv, patrimoniu al întregii umanitati si responsabilitatea tuturor (LS 95).
Crestini sau nu, astazi suntem de acord ca Pamântul este în esenta un patrimoniu comun, în care fructele sunt destinate în beneficiul tuturor. Pentru credinciosi, acesta devine o chestiune de loialitate fata de Creator, pentru ca Dumnezeu a creat lumea pentru toti. Deci, fiecare abordare ecologica trebuie sa includa o perspectiva sociala , care sa ia în considerare drepturile fundamentale ale celor saraci si deposedati ( LS 93 ) .
Deteriorarea climatului si mediului are repercusiuni imense. Problema care a aparut în urma accelerarii ametitoare a schimbarilor climatice la nivel global în efectele sale, ne provoaca sa redefinim notiunile noastre de crestere si progres. Reprezinta o chestiune de stil de viata. din cauza dimensiunilor sale si a naturii sale globale, impactul climei ne obliga sa gasim o solutie care sa fie consensuala si ne invita în acelasi timp la o solidaritate universala “intergenerationala” si “intragenerationala” (LS 13, 14, 162).
Papa defineste lumea: "casa noastra comuna". Prin urmare,pentru a o administra trebuie sa tinem cont de degradarea sociala si umana, care este rezultatul unui mediu deteriorat. Cerem o abordare ecologica integrala în centru atentiei ”pentru a asculta mai mult strigatul pamântului si a celor saraci” (LS 49).
Dezvoltarea durabila trebuie sa-i includa pe saraci
În timp ce se plânge impactul puternic al schimbarilor climatice asupra nivelului marilor, fenomenelor meteorologice extreme, deteriorarii ecosistemelor si pierderii biodiversitatii, Biserica este, de asemenea, un martor al modului în care schimbarile climatice au efecte negative în special asupra comunitatilor si popoarelor cele mai vulnerabile. Papa Francis ne atrage atentia asupra consecintelor ireparabile a schimbarilor climatice necontrolate în multe tari în curs de dezvoltare. În plus, în discursul sau adresat Organizatiei Natiunilor Unite, Papa Francis a declarat ca abuzul si distrugerea mediului sunt, de asemenea, însotite de un proces neobosit de excluziune.
Liderii curajosi care doresc acorduri obligatorii
Construirea si mentinerea unei case comune durabile necesita conducere politica îndrazneata si creativa. Este esentiala crearea unui sistem normativ care sa includa limite si sa asigure protectia ecosistemelor (LS 53).
Dovezile stiintifice fiabile arata ca accelerarea schimbarilor climatice sunt în mare masura datorate activitatilor umane necontrolate , care lucreaza cu un anumit model de progres si dezvoltare. Prima responsabila de acest lucru este dependenta excesiva de combustibili fosili. Papa si alti lideri religiosi, sensibili la prejudiciul cauzat, fac apel la o reducere drastica a emisiilor de dioxid de carbon si alte gaze toxice.
Ne alaturam Sfântului Parinte în a implora un mare pas înainte la Paris, pentru un acord global si generator de schimbari reale sustinut de toti, bazat pe principii de solidaritate, justitie si participare. Acest acord ar trebui sa preceada binele comun pentru interesul national. De asemenea, este esential ca negocierile sa se încheie cu un acord cu caracter obligatoriu pentru a proteja casa noastra comuna si toti locuitorii ei.
Noi, Cardinalii, Patriarhii si Episcopii, lansam un apel general si formulam zece propuneri politice concrete. Cerem Conventiei cadru a Natiunilor Unite 21 sa încheie un acord international pentru a limita cresterea temperaturii globale în parametrii propusi în prezent în cadrul comunitatii stiintifice la nivel mondial, în scopul evitarii efectelor schimbarilor climatice catastrofale, mai ales asupra comunitatilor sarace si vulnerabile. Suntem de acord asupra faptului ca exista o responsabilitate comuna, dar de asemenea diferentiata a tuturor natiunilor. Diferitele tari au atins diferitele stadii, în materie de dezvoltare. Necesitatea de a lucra împreuna pentru un efort comun este imperativa.
Cele 10 propuneri ale noastre:
1. tineti minte, nu numai dimensiunile tehnice, dar mai ales cele etice si morale ale schimbarilor climatice, în conformitate cu articolul 3 din Conventia cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice (UNFCCC) .
2. acceptarea faptului ca climatul si atmosfera sunt bunuri comune la nivel mondial care apartin tuturor si destinate pentru toti.
3. adoptarea un acord echitabil global, generator de o schimbare reala si cu forta juridica obligatorie, pe baza viziunii noastre asupra lumii care recunoaste necesitatea de a trai în armonie cu natura si de a asigura respectarea drepturilor omului pentru toti, inclusiv pe cele ale popoarelor indigene, a femeilor, a tinerilor si a lucratorilor.
4. limitarea drastica a cresterii temperaturii globale si stabilirea un obiectiv de decarbonizare la mijlocul secolului, cu scopul de a proteja comunitatile de impactul schimbarilor climatice, cum ar fi cele din insulele din Pacific si în regiunile de coasta.
• asigurându-se ca pragul de temperatura este consacrat într-un acord global obligatoriu din punct de vedere juridic, cu angajamente ambitioase de reducere a emisiilor si actiuni din partea tuturor tarilor care vor sa tina seama pe deplin de responsabilitatile lor comune, dar diferentiate si respectuoase fata de capacitatile lor respective (CBDRRC) bazate pe principii de echitate, responsabilitate istorica si dreptul la dezvoltarea durabila.
• pentru a se asigura reducerile emisiilor din partea guvernelor în conformitate cu obiectivul de decarbonizare, guvernele trebuie sa efectueze evaluari periodice ale angajamentelor asumate. Pentru ca aceste verificari sa fie de succes, trebuie sa aiba o baza stiintifica, trebuie sa urmeze principiul echitatii si trebuie sa fie obligatorii.
5. dezvoltarea de noi modele de dezvoltare si stiluri de viata compatibile cu climatul, abordarea inegalitatii si ducerea oamenilor în afara saraciei. Fundamental pentru acest lucru este faptul de a pune capat erei combustibililor fosili, eliminând treptat emisiile, inclusiv a celor de la vehicule militare, aviatie si transport maritim, furnizând la toti accesul fiabile si sigur la energie din surse regenerabile, la preturi accesibile.
6. asigurarea accesului populatiei la pamânt si apa cu sisteme durabile de alimentare si rezistente la clima, care sa promoveaza solutii în favoarea persoanelor, mai degraba decât profiturile.
7. asigurarea, în toate nivelurile de luare a deciziilor de includere si participare a celor mai saraci, cei mai vulnerabili.
8. asigurarea faptului ca acordul din 2015 ofera o abordare de adaptare care sa raspunda în mod adecvat la nevoilor imediate ale comunitatilor vulnerabile si se bazeaza pe alternative locale.
9. recunoasterea ca nevoile de adaptare sunt conditionate de succesul adoptarii unor masuri de atenuare. Responsabilii schimbarilor climatice au onoarea de a ajuta persoanele cele mai vulnerabile în adaptarea si gestionarea pierderilor si daunelor.
10. oferirea unei foi de parcurs clare privind modul în care tarile vor îndeplini toate angajamentele financiare previzibile, consistente si suplimentare, asigurând o finantare echilibrata a actiunilor de reducere a nevoilor si de adaptare .
Toate acestea ar necesita o constiinta serioasa si o educatie ecologica (LS 202-215).
Rugaciune pentru pamântul nostru
Dumnezeu al dragostei, învata-ne sa avem grija de aceasta lume, care este casa noastra comuna. Inspira liderii Guvernului, atunci când acestia se întâlnesc la Paris :
– Sa asculte cu atentie la strigatul de pe pamânt si strigatul saracilor;
– Sa fie uniti într-o singura inima si minte sa raspunda cu curaj;
– Pentru binele comun si protectia gradinii frumoase a Pamântului care Ai creat-o pentru noi, pentru toti fratii si surorile noastre, pentru toate generatiile viitoare .
Amin .