„Sâmbata, 16 mai a.c., Parohia Greco-Catolica Nasterea Maicii Domnului din localitatea Iaz, judetul Salaj, a gazduit întâlnirea copiilor din parohiile apartinatoare Protopopiatului Simleu Silvaniei. Sfânta Liturghie a început la ora 10.30, fiind oficiata de preotii însotitori. Parintele Protopop Nicolae Bodea a rostit un cuvânt de învatatura în care a subliniat ca Dumnezeu îi iubeste pe cei mici pentru ca sunt nevinovati si curati, pentru ca sunt sinceri si spontani. Pornind de la o istorioara i-a facut pe copii sa înteleaga cum este Dumnezeu: ne cauta pe fiecare dintre noi, chiar daca, poate, noi ne-am îndepartat foarte mult de El. Parintele paroh, Vasile Pop, a multumit tuturor preotilor care s-au implicat în organizare, precum si credinciosilor care au muncit pentru pregatirea celor necesare.
Programul a continuat cu masa de prânz oferita cu generozitate de credinciosii parohiei în Caminul Cultural din localitate. Dupa-amiaza în curtea bisericii, condusi de animatorii trimisi de Biroul Pastoral din Oradea si de parintele Ioan Santa, responsabil cu tinerii, copiii au avut ocazia de a se bucura de câteva ore de jocuri, concursuri si dansuri.
În încheierea zilei, Muzeul de Arta Populara Ligia Bodea din localitate a fost o ocazie de delectare si cunoastere a unor frumoase vestigii etnografice expuse si îngrijite cu migala de tânara studenta pasionata de obiectele traditionale ale zonei.
Ocazie de cunoastere, de socializare, de rugaciune si recreere, astfel de activitati sunt simpatizate de cei mici. De ce o activitate care sa îmbine jocul cu rugaciunea? Pentru ca psiho-pedagogia crestina recomanda o astfel de abordare: pentru copil activitatile vor îmbraca o forma ludica, adica sub forma de joc, sau vor îmbina activitatea efectiva cu episoade de joc. De fapt si la scoala facem exact acelasi lucru în clasele primare: activitatea de învatare este presarata cu jocuri didactice.
Jocurile copiilor însa, facute la umbra Bisericii, sub supravegherea adultilor, sunt o rugaciune prelungita, atunci când respecta niste reguli, atunci când le ofera acestora ocazia de a comunica, de a colabora, de a lucra în echipa, de a zâmbi si a fi fericiti. Atunci când reusim sa-i facem pe copiii nostri sa se întoarca acasa mai bucurosi, mai multumiti, ei îsi vor asculta parintii mai bine, se vor bucura de pâinea de pe masa sau de alte bucurii simple si în aceasta situatie este vorba despre o caritate extraordinara facuta copiilor si familiilor acestora.
Se cuvin sincere multumiri tuturor celor care au daruit din sufletul, din timpul, din intentia buna si curata, tuturor pe care îi cunoastem sau pe care, în anonimat, numai Dumnezeu îi stie!