Comunicat de presa: Întâlnirea Presedintilor Conferintelor Episcopale din Sud-Estul Europei,

„

COMUNICAT DE PRESA

Provocarile pastoratiei Familiei

Întâlnirea Presedintilor Conferintelor Episcopale din Sud-Estul Europei

Bucuresti, România, 17-21 aprilie 2015

Reluând o traditie care dureaza din 2002, presedintii Conferintelor episcopale din tarile din Sud-Estul Europei s-au întâlnit între 17 si 21 aprilie 2015 la Bucuresti (România). Întâlnirea, realizata sub egida Consiliului Conferintelor Episcopale din Europa (CCEE), s-a desfasurat în România la invitatia Arhiepiscopului Mitropolit de Bucuresti si Presedinte al Conferintei Episcopilor din România, Excelenta Sa Mons. Ioan Robu.

Asemanarea provocarilor pastorale si situatia Bisericii catolice din aceste tari este motivul acestor întâlniri. Ele au doua scopuri: întarirea relatiilor de comuniune ecleziala prin împartasirea provocarilor pastorale comune si aprofundarea unor problematici referitoare la tema familiei în vederea urmatorului Sinod Ordinar al Episcopilor (octombrie 2015) în lumina Sinodului Extraordinar din 2014.

În dialogul-confruntarea pe tema familiei, Prelatii au insistat asupra urmatoarelor provocari pastorale:
1. Asupra casatoriile mixte între catolici si ortodocsi. Exista provocari si probleme din cauza diferitelor modalitati de a concepe casatoria si sacramentalitatea sa; însa logodnicii trebuie însotiti pe un drum de credinta, ca diferentele sa nu îi conduca la relativism si indiferenta religioasa. Daca sunt bine traite, casatoriile mixte sunt o experienta de autentic dialog ecumenic. Aceasta tema a fost obiectul unei reflectii aprofundate la întâlnirea lor de la Sofia din 2008.
2. Asupra economiei globalizate care nu are grija nici atentie fata de saraci si fata de tineri si ca adesea obliga lumea din aceste regiuni ale Europei sa emigreze în alte zone ale lumii în cautarea unui loc de munca. Emigrarile sunt o mare provocare pentru familie care necesita o atentie speciala din partea Bisericii. Multe familii sunt separate din cauza emigrarii. Se spera o mai strânsa colaborare pastorala între tarile de origine si cele în care ajung, ca de exemplu, în ceea ce priveste pregatirea la casatorie: comunitatile catolice din tarile care îi primesc pe emigranti ar trebui sa garanteze o pregatire si mai apoi o însotire a logodnicilor care vin mai apoi sa se casatoreasca în tarile lor de origine.
3. Asupra pregatirii la casatorie; aceasta trebuie sa fie în orice caz serioasa si urmata în logica pastorala a ospitalitatii, pentru ca fiecare sa se simta primit si disponibil pentru un drum de pregatire care sa fie si un timp de întâlnire cu Isus si credinta. Trebuie sa se tina cont si de provocarile culturii digitale care, permitând accesul la o larga informare, nu întotdeauna este integrata într-o personalitate matura capabila de a lua hotarâri definitive si sa îsi asume responsabilitatea familiei.
4. Asupra pastoratiei familiei, care nu poate fi o pastoratie de masa ci mai degraba o pastoratie de apropiere si de contacte personale. În tarile din Sud-Estul Europei, simtul familiei este foarte viu. Familia este pretuita si dorita de tineri. Pentru o astfel de pastoratie sunt importanti atât preotii cât si familiile care au un rol important atât în momentele de fericire cât si în clipele de încercare.
5. Asupra grupurilor de familii. Participantii au luat act cu satisfactie dar si cu speranta de prezenta grupurilor de familii si a acelor miscari care au o carisma speciala dedicata familiei si care constituie o resursa fundamentala a pastoratiei familiei.
6. În concluzie participantii au dorit sa aminteasca faptul ca familia crestina se fondeaza, creste si se dezvolta cu „Euharistia duminicala", când împreuna cu toata Biserica, familia se aseaza la masa Domnului. El ni se daruieste noua tuturor, pelerini în istorie catre scopul întâlnirii ultime când „Cristos va fi totul în toti" (Col. 3,11). (Papa Francisc, Mesajul celei de-a III Adunari Generale Extraordinare a Sinodului Episcopilor).

La sfârsit participantii, impresionati de periculoasa constructie ilegala a unui edificiu construit lânga Catedrala Sfântul Iosif, declarat Monument istoric de interes national si international în 1955, au semnat o declaratie, marturisind solidaritatea lor cu eforturile Bisericii Catolice din Bucuresti pentru a rezolva aceasta problema. Prelatii si-au exprimat speranta ca autoritatile publice sa respecte deciziile irevocabile ale Curtii de Apel din Ploiesti si ale Curtii Supreme de amenajare a parcului existent anterior.

În timpul zilelor petrecute la Bucuresti, Marea Mediterana a trait o ulterioara tragedie, înghitind viata a mai mult de 700 de persoane în cautarea unei vieti mai demne, care au fost exploatati de oameni fara scrupule. Participantii la întâlnire s-au rugat pentru ei, pentru toti cei care si-au pierdut viata în mod asemanator si pentru rudele acestora, unind vocea lor cu a acelora care refuza sa se resemneze în fata violentei si a exploatarii reamintind ca fiecare om trebuie respectat în demnitatea sa de fiu al lui Dumnezeu.

La întâlnire au participat Eminenta Sa Cardinalul Vinko Puljic, Arhiepiscop de Sarajevo si Presedinte al Conferintei Episcopale din Bosnia si Hertegovina, Excelenta Sa Mons. Angelo Massafra ofm, Arhiepiscop Mitropolit de Scutari-Pult si Presedinte al Conferintei Episcopale din Albania si Vicepresedinte CCEE, Excelenta Sa Mons. Fragkiskos Papamanólis (OFMCap), Episcop emerit di Syros-Creta-Santorini si Presedinte al Conferintei Episcopale din Grecia si Excelenta Sa Mons. Christo Proykov, Exarh Apostolic de Sofia si Presedinte al Conferintei Episcopale din Bulgaria.

Secretar general