„Duminica a treia din Postul Mare nu a fost o zi ca oricare alta pentru studentii Seminarului nostru. Dorind sa aducem un imbold pentru credinciosii parohiei Bocsa, am pornit cu entuziasm spre satul marelui istoric si om politic român, Simion Barnutiu, unul din liderii revolutiei transilvanene de la 1848.
Desi, potrivit recensamântului din 1857, satul avea 936 de locuitori, toti fiind înregistrati ca greco-catolici, duminica, 15 martie 2015, am gasit în Bocsa o comunitate greco-catolica relativ redusa ca numar. Aceasta, împreuna cu pr. paroh Alexandru Fit, celebreaza Sfânta Liturghie alternativ cu parohia ortodoxa, din anul 2010, când biserica stramoseasca din sat a fost retrocedata în urma unei sentinte judecatoresti executata silit. Un privilegiu de care, din nefericire, putine parohii greco-catolice din judetul Salaj se pot bucura.
Un lacas de cult încarcat de istorie, ce emana o caldura puternica, menit parca sa tina treaza nu doar constiinta confesionala, ci si cea patriotica a locuitorilor acestor plaiuri pitoresti. Biserica greco-catolica din Bocsa, cu hramul „Sf. Maria si Dreptul Simeon”, a fost construita între anii 1937-1943, pe locul vechii biserici de lemn, ce data din anul 1750. Din cauza starii avansate de degradare a acesteia (acoperisul a cedat, iar turnul statea sa cada si el), înca din primii ani dupa Unirea Transilvaniei cu România, s-au pornit demersurile pentru ridicarea unei noi biserici. Acestea au apartinut preotului paroh Simion Barboloviciu, fiul vicarului Silvaniei Alimpiu Barboloviciu. Piatra de temelie a fost sfintita de catre episcopul Valeriu Traian Frentiu, pe 8 septembrie 1937, de Nasterea Maicii Domnului, iar în primavara anului 1943, episcopul Iuliu Hossu a sfintit noua constructie. Ramasitele lui Simion Barnutiu si ale lui Alimpiu Barboloviciu, care erau înmormântati în curtea bisericii de lemn, au fost mutate în 1948, în interiorul mausoleului de la subsolul noii biserici.
Aceasta caldura am simtit-o si noi, seminaristii, în timpul Liturghiei Sf. Vasile cel Mare, pe care am celebrat-o împreuna cu gazdele noastre. Astfel, am reusit sa rezistam temperaturii scazute care încerca sa împiedice venirea primaverii în sufletele credinciosilor prezenti, odata cu sosirea noastra în mijlocul lor.
În cadrul Sf. Liturghii, pr. rector Anton Cioba a transmis comunitatii din Bocsa cuvintele de încurajare a Preasfintitului Virgil adresate preotilor si credinciosilor Episcopiei de Oradea, referitoare la crucea care apasa greu pe umerii eparhiei noastre, în aceasta perioada. Pentru a se marca importanta acestei duminici, a fost adusa spre venerare racla primita de Seminarul nostru de la Vatican în 29 noiembrie 1991, care contine relicvele Sfintei Cruci.
Asadar, experienta aceasta a fost benefica pentru pregatirea noastra de a deveni pastori, pentru a întelege îndemnul Sfântului Parinte Papa Francisc de a merge cu poporul nostru, uneori în fata, uneori la mijloc si uneori în spate: în fata, pentru a conduce comunitatea; la mijloc, pentru a o încuraja si a o sustine; în spate, pentru a o tine unita pentru ca niciunul sa nu ramâna prea mult în urma.