„”Sfântul Scaun doreste sa colaboreze cu România pentru consolidarea raporturilor bilaterale si pentru promovarea concordiei si a pacii în lume”: a spus cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin la evenimentul diplomatic organizat la Roma, miercuri seara, 18 martie 2015, de Ambasada României pe lânga Sfântul Scaun cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la restabilirea relatiilor diplomatice. Primul reprezentant al României la Suveranul Pontif si-a început oficial mandatul la 12 iunie 1920. Raporturile cu Sfântul Scaun au fost întrerupte unilateral de regimul comunist de la Bucuresti în 1950 si au fost reluate prin decizia bilaterala de la 15 mai 1990.
În cadrul manifestarii de miercuri a fost prezentat volumul ”România – Sf. Scaun. 25 de ani de la reluarea relatiilor diplomatice”, publicat în italiana la editura vaticana LEV si îngrijit de ambasadorul României pe lânga Sf. Scaun, Bogdan Tataru-Cazaban, si de Mihail-Constantin Banciu («Romania e Santa Sede. Venticinque anni di rapporti diplomatici», a cura di Bogdan Tataru-Cazaban e Mihail-Constantin Banciu, Città del Vaticano, Libreria Editrice Vaticana, 2015, pagine 170, euro 36). Volumul cuprinde discursurile Suveranilor Pontifi si ale ambasadorilor români cu ocazia prezentarii respectivelor scrisori de acreditare si o ampla colectie de fotografii semnificative pentru perioada de referinta. Publicatia se încheie cu o importanta antologie de texte, intitulata ”România, punte între Orient si Occident”, în care sunt propuse discursurile si mesajele pronuntate sau scrise în ultimii 25 de ani de Suveranii Pontifi, de presedintii României, patriarhii Bisericii Ortodoxe Române si diferiti reprezentanti ai Bisericii Catolice de ambele rituri din România.
Evenimentul, organizat la «Palazzo della Cancelleria», s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasa. Invitat sa participe la manifestarea diplomatica, ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu a fost constrâns sa renunte din motive de sanatate, discursul sau fiind citit de ambasadorul român.
Cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin, care a fost la Bucuresti în martie 2004 ca sub-secretar pentru Raporturile cu Statele, a subliniat în cuvântul sau, publicat partial în «L’Osservatore Romano», ca Sfântul Scaun nu este o putere politica iar relatiile acestuia cu statele au la baza ”diplomatia Evangheliei”. ”Sfântul Scaun, ca organism central al unei comunitati de credinciosi, nu este o putere politica, nici nu are o putere politica. Diplomatia acestuia nu urmareste interese comerciale, economice, financiare sau militare”. Dimpotriva, ”Biserica predica Evanghelia” si facând astfel ”contribuie la întarirea pacii în orice parte a lumii”. ”Prin însasi Evanghelia lui Cristos – a spus cardinalul Parolin – Biserica vesteste si proclama libertatea fiilor lui Dumnezeu”, caci pacea poate fi dobândita numai daca sunt tutelate binele persoanelor si demnitatea omului.
Printre libertatile fundamentale ”un loc cu totul special îl ocupa libertatea de constiinta si de religie”, a remarcat cardinalul, care a mentionat ca Biserica a sintetizat rodul reflectiei sale din acest domeniu în declaratia conciliara ”Dignitatis Humanae”. Prin urmare, „în practicarea libertatii religioase se observa prezenta aspectelor individuale si comunitare, private si publice, strâns legate între ele. Biserica, drept autoritate spirituala, îsi revendica dreptul de a putea sa îndeplineasca obligatia de a merge în lumea întreaga pentru a predica Evanghelia si de a putea sa se constituie ca o societate de oameni care au dreptul de a trai dupa normele credintei crestine”. De altfel, ”libertatea Bisericii este un principiu fundamental în relatiile dintre Biserica si orânduirea juridica a societatii civile, care contribuie la pacea societatii si consolideaza pacea internationala, care, dimpotriva, este amenintata de orice încalcare a drepturilor omului”.
Cardinalul secretar de Stat a subliniat mai departe ca ”Sfântul Scaun sustine eforturile menite sa combata mizeria, sa lupte împotriva nedreptatii si sa promoveze îmbunatatirea conditiilor de viata”. În fine, prelatul a avertizat ca idealul de fraternitate este deseori umbrit în societatile moderne si contemporane, mai ales din cauza ideologiilor individualiste si colectiviste. Acestea, în viziunea papei Francisc, pot duce la o neîntelegere a conceptului de drepturi ale omului si la un paradoxal abuz al acestora. Dimpotriva, a încheiat cardinalul Pietro Parolin, ”îndeplinindu-si misiunea ei spirituala, Biserica uneste persoanele în acea unitate care promoveaza o coabitare umana armonioasa: unitatea oamenilor creati dupa chipul lui Dumnezeu”.
La rândul sau, ambasadorul României pe lânga Sfântul Scaun, Bogdan Tataru-Cazaban a multumit cardinalului secretar de Stat în numele autoritatilor române pentru ”cuvintele de prietenie si pretuire vizând raporturile cu România”, la dezvoltarea carora cardinalul Parolin a avut ”o contributie relevanta”. Diplomatul român a transmis totodata salutul ministrului de externe, Bogdan Aurescu, manifestându-si ”gratitudinea fata de toti cei care au contribuit la reluarea si constructia relatiilor dintre România si Sfântul Scaun de a lungul acestui sfert de veac”. Ambasadorul i-a mentionat în acest sens pe predecesorii sai din ultimii 25 de ani: Gheorghe Pancratiu Iuliu Gheorghiu, primul ambasador al României pe lânga Sfântul Scaun dupa reluarea raporturilor si care acum – a precizat – ”nu mai este printre noi”, Teodor Baconsky, Mihail Dobre si Marius Lazurca. La activitatea diplomatilor români a corespuns cu eficacitate contributia adusa în România de nuntii apostolici ai Sfântului Scaun, începând cu arhiepiscopul John Bukovsky, primul dupa 1989, si continuând cu arhiepiscopii Janusz Bolonek si Jean-Claude Périsset, pâna la actualul nuntiu la Bucuresti, arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano.
Înainte de evenimentul diplomatic, la solicitarea colegului nostru Amedeo Lomonaco, cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin a facut câteva referinte la situatia internationala si a condamnat ferm atentatul terorist din Tunisia:
• ”E un fapt de mare cruzime si inuman, cu adevarat de neînchipuit si de condamnat în termenii cei mai categorici. Si trebuie sa speram ca, în numele lui Dumnezeu, sa nu se mai comita violente”.
Cardinalul a subliniat mai departe importanta Anului Sfânt al Milostivirii, proclamat de papa Francisc de la 8 decembrie 2015 la 20 noiembrie 2016, la 50 de ani de la încheierea Conciliului Vatican II. Care sunt roadele sperate de la Anul Sfânt al Milostivirii?
• ”Cum spunea Ioan Paul al II-lea, milostivirea este medicamentul lui Dumnezeu pentru suferintele omenirii. Eu sper ca în Anul Sfânt acest medicament sa fie folosit în doze deosebit de mari, astfel încât sa îngrijeasca toate relele si ranile de care sufera societatea. (…) Medicamentul functioneaza daca exista si disponibilitatea pacientului de a-l primi si de a-l lasa sa lucreze. Aceasta înseamna un efort puternic din partea tuturor si a fiecaruia pentru a combate fenomenul coruptiei si pentru a duce o viata cinstita, pentru a fi onesti si integri în toate domeniile vietii”.
Sursa:http://ro.radiovaticana.va