„Academicianul Emil Burzo, bun credincios al Bisericii Române Unite, meritele Domniei Sale aducându-i o distinctie papala, s-a nascut la 30 iulie 1935 în orasul Moreni, judetul Dâmbovita. A absolvit Facultatea de mecanica a fostului Institut Politehnic Cluj (actuala Universitate Tehnica), si facultatea de Fizica a Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca. Este doctor în fizica tehnica al Universitatii Timisoara. A avut probleme la înscrierea la facultate, deoarece tatal sau, Teodor Burzo, unul din fruntasii românilor ardeleni în perioada 1940-1944, a fost detinut politic în perioada comunista. În notele date de turnatori în dosarul de urmarire informativa al tatalui sau, nu se uita niciodata sa se consemneze ca este simpatizant PNT-ist. Unul din bunici, parintele Sighiartau, a construit Biserica greco-catolica din Târlisua, judetul Bistrita-Nasaud. În aceasta localitate a locuit si familia prozatorului Liviu Rebreanu. Are descendeta nobiliara, parintii Domniei Sale având proprietati imobiliare si în Suciul de Sus, o localitate situata în Tara Lapusului, într-o zona geografica admirabila, pe care am avut bucuria sa o vizitez în tinerete.
Desi, dupa terminarea facultatilor a fost încadrat la Carbochim Cluj si în calitate de maistru lacatus, printr-o munca perseverenta a ajuns la Universitatea Babes-Bolyai în calitate de inginer si cercetator. În perioada 1969-1970 a functionat la Institutul de Fizica Atomica din Bucuresti. A avut sansa sa-l ajute Academicianul Ioan Ursu, un remarcabil om de stiinta si, de aceea, a putut sa calatoareasca în strainatate si înainte de 1989. S-a întors si din vest, pornind de la cele afirmate de un om politic francez ca nu poti lua cu tine pamântul patriei pe talpile încaltamintei când pleci în strainatate. Regimul comunist i-a luat tot ceea ce a avut, iar pe tatal sau – Teodor Burzo, l-au mai si închis. Asa fiind, ar fi avut toate motivele sa dea bir cu fugitii, dar profesorul Burzo a revenit în România stiind ca tara poate fi slujita si de aici, nu numai pe calea undelor din strainatate.
Atât Domnia Sa, cât si sotia au avut dosare de urmarire informativa. Le erau transcrise pâna si convorbirile telefonice, dupa cum rezulta din documentele ce se gasesc la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Aceasta institutie i-a dat atestare ca nu a fost informatorul securitatii.
Dupa Revolutie, a functionat în învatamântul universitar la Facultatea de Fizica a UBB, fiind si Decan al acesteia în perioada 1992-2000. Este autor la 23 de carti sau capitole de carti, din care la 19 este unic autor. În literatura de specialitate este citat de peste 4720 ori, scriind peste 500 de articole stiintifice.
Primul contact cu Academia Româna l-a realizat înca din 1971, când a luat premiul acesteia.
Alegerea lui ca membru corespondent a fost pe deplin legala, respectând întru totul prevederile Statutului Academiei Române din acea vreme. A fost propus si acceptat spre numire, de catre membri Sectiei, înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, dar a ocupat pozitia de Membru correspondent numai în 2003, când s-a vacantat o pozitie.
Într-un clasament al lucrarilor stiintifice cotate international, în ultimele trei decenii, Academicianul Emil Burzo ocupa locul cinci în rândul cercetatorilor români si primul loc în rândul celor clujeni, deci sunt mândru ca-i sunt contemporan si ca este clujean ca mine.
Cât priveste “fabuloasele” sume realizate de Academicianul Emil Burzo ca urmare a raporturilor cu Academia, dintr-o adeverinta a Filialei Cluj-Napoca nr. 3491/21.08.2014, rezuta ca: 1) în perioada 01.01.2010-01.03.2011 a prestat munca de Presedinte al Filialei “pro bono” (fara salariu); 2) din 1 martie 2011 si pâna în 1 mai 2011 a avut contract de munca cu timp partial, 4 ore pe zi, si numai din 1 mai 2011 pâna în prezent este încadrat în baza unui contract cu norma întreaga.
Adaug totodata ca nu a fost renumerat din contracte finantate prin fonduri europene nici în cadrul Academiei Române si cu atât mai putin de la UBB Cluj-Napoca, iar pentru proiectele cu finantare interna de tip grant a lucrat mult timp tot benevol, mare parte a fondurilor fiind destinata echiparii laboratoarelor Universitatii si sprijinirii tinerilor cercetatori.
Prin rândurile mele am încercat sa restabilesc macar o parte din adevar. Îi urez viata lunga si rodnica.