„Afara este frig, ploua si sufletul ne este trist. Zilele se scurteaza, soarele nu mai prea apare si cu totii devenim neîncrezatori si depresivi. La televizor politicienii nu mai contenesc cearta si ziarele ne aduc doar vesti care ne înnegureaza. Si, totusi în viata noastra mai este si bucurie, si bunatate, si bine, si frumos, si adevar … Parca vorbim de vise rupte dintr-o frumoasa poveste a unei copilarii trecute? Nu asta este viata. Iar Psalmistul ne îndeamna blând si tenace: ” Gustati si vedeti ca bun este Domnul” (Ps 33,8).
Da, este frig afara si iarna-si cere drepturile, dar noi asteptam Craciunul: luminile s-au aprins prin oras, colinzile au început sa se auda discret pentru ca mai apoi sa ne inunde cu bucuria si caldura lor. Peste câteva zile va fi si cina porcului, cozonacii proaspeti si sarmalele aburinde ne vor încânta gusturile dupa un post binecuvântat. Trup si suflet suntem, Doamne!: ,,…pentru Tine ne-ai creat si spre Tine ne îndreptam (cf. Sfântul Augustin). O <scântea> de bucurie si bunatate si bine, si frumos, si adevar din Tine suntem, Doamne!” Pe unele trebuie sa le facem, iar pe altele nu trebuie sa le lasam, ne spune acelasi Domn care vine.
Or fi zilele mai scurte, dar atunci avem timp sa ne mai si rugam, sa mai rasfoim o carte, un album, sa ne mai rasfoim prin filele vietii si sa vedem binele pe care l-am facut spre bucuria altora. Spunea Albert Einstein: ”idealurile mele, care m-au calauzit si mi-au dat curajul de a înfrunta greutatile vietii au fost Binele, Frumosul si Adevarul”.
Vor fi fost politicieni de-a lungul istoriei, acum este lumea mass-mediei, a televizorului si a vietii virtuale, dar si idealuri mai sunt, si vise, si sperante… Si cât de frumoase mai sunt visele, si cum ne mai încalzesc sufletele, si cum ne fac viata mai luminoasa… Da, luminoasa pentru ca bunatatea lui Dumnezeu o vedem în toata creatia sa: bun este si cerul, si pamântul, si apele, si florile, si luna, si soarele, si omul, si stelele si tot ceea ce Domnul a zidit. Bunatate si sfintenie pentru noi, de la Domnul. Bunatate si încurajare pentru noi, de la Domnul. Dar noi cum trebuie sa fim?
Ca întotdeauna: sa ne cunoastem scopul vietii, sa regasim sensul adevarului si al binelui, pentru ca acestea sunt înscrise în fiinta noastra, în natura noastra, fiind creati ca oameni, dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Dar în lumea noastra adesea Dumnezeu este respins si aceasta respingere a deschis drumul relativismului care omite întrebarile privitoare la scopul final al vietii omului si sustine ca adevarul este subiectiv si multiplu. Si astfel timpul nostru a intrat într-o criza a valorilor morale, societatea exceleaza adesea prin nedreptate, minciuna, lipsa bunului-simt, egoism, violenta în limbaj si comportament, ura etc.
Fara sa atinga dimensiunea celei contemporane, crize morale au mai fost si alte momente ale istoriei, ceea ce a determinat pe scriitorul Antoine de Saint Exupery, la timpul sau, sa spuna: ”î-mi urasc epoca!” Scriitorul Albert Camus i-a raspuns: ”oricât de rascolitor ar fi acest strigat, nu ni-l vom asuma […]: epoca aceasta este a noastra si nu putem trai urându-ne”.
Ne oprim putin la aceste ultime cuvinte: nu putem trai urându-ne. Dar atunci cum se poate trai în societatea de azi în care este atâta ura? Sunt multe raspunsurile, alegem gândirea lui Johann Wolfgang Goethe: ”lantul de aur care leaga o societate este bunatatea”. Bunatatea este însa foarte cuprinzatoare, înseamna însusirea de a fi bun, este si înclinarea de a face bine, de a fi îndurator, recunoscator, de a fi blând si cu bunavointa – aceste multe atribute conving pe oricine ca bunatatea vine de la Dumnezeu.
Gesturile spontane si simple de bunatate ale celor din jurul nostru nu s-au pierdut, de atâtea ori chiar si un cuvânt bun ne ajuta sa depasim un greu din viata noastra. Când peste stropul de bunatate si lumina din suflet s-a lasat o umbra, când primim si nu putem, la rândul nostru, darui bunatate, trebuie sa reînvatam sa fim buni. Si reînvatam, ne spune un mare om de cultura, în momentele ”când îngenunchem si ne rugam lui Dumnezeu sa ne dea putinta de a fi buni”. Familia, scoala si Biserica înalta din copilarie ”citadela bunatatii” în suflete. Poetul Paul Claudel a creat un adevarat imn de recunostinta Bisericii, pentru toata învatatura si binefacerile daruite lumii: ”laudata sa fie în veci aceasta Maica mareata, în genunchi, la picioarele ei, pe toate le-am învatat”.
Episcopul Martir al Oradiei, Ioan Suciu, spunea ca un bine, oricât de mic ar fi, are capacitatea de a micsora dimensiunea raului. Întâlnirea cu un om bun poate schimba destinul unei vieti … Episcopul Myriel din romanul ”Mizerabilii” al lui Victor Hugo avea ”ceea ce s-ar putea numi frumusetea bunatatii”. Când ajunge la el ocnasul Jean Valjean, îl gazduieste ca pe o persoana aleasa si la masa îi pune tacâmurile de argint. Desigur, noaptea Jean Valjean fura tacâmurile si dispare, dar este prins si adus în fata Episcopului. Cuvintele Episcopului îl descumpanesc pe ocnas: ”… bine, dar eu îti daruisem si sfesnicele, care sunt tot de argint ca si celelalte […] De ce nu le-ai luat odata cu tacâmurile?” … Jean Valjean parea gata sa lesine … La plecare, Episcopul îi spuse: ”Prietene, uite-ti sfesnicele. Ia-le! Nu uita. Nu uita ca mi-ai fagaduit sa întrebuintezi bine banii astia, ca sa te faci om cinstit”. Cum ocnasul nu-si amintea sa fi facut o astfel de promisiune, era cu totul naucit … Întâmplarile se cunosc, Jean Valjean a devenit un alt om … La sfârsitul vietii, muribund, privea la nesfârsit sfesnicele întrebându-se daca, acolo Sus, în Cer, Episcopul Myriel e multumit de viata celui pe care l-a salvat … Adesea arta poate întrece realitatea …
Sunt doar câteva zile pâna la Sarbatoarea Sarbatorilor, Nasterea Domnului, când iarasi ni se va dezvalui ”bunatatea si iubirea de oameni a Mântuitorului”. Privind ”steaua” vom primi lumina si vom fi datori ”sa lasam lumina sa straluceasca în lumea din jurul nostru”, vom primi din nou ”bunatatea” si vom fi datori sa o daruim si noi. Vom avea si surpriza sa constatam ca daruind, vom primi mai mult decât am dat …
… si, bucuria Craciunului ne va fi deplina, ne va patrunde în suflete si ne va ajuta sa percepem vocea lui Dumnezeu în noi, sa recunoastem si aprecia Binele, Frumosul si Adevarul.
Sarbatori fericite !