„România, ca natiune europeana integrata, nu este o realizare exclusiva a politicii actuale. Asemeni cu a tuturor natiunilor din Uniunea Europeana, constiinta continentala a românilor a secondat întregul demers al istoriei noastre. Originea latina, romana, este radacina axiologica pe care s-a întemeiat constiinta europeana a românilor. Nenumarate fenomene si evenimente istorice de pe parcursul celor doua milenii au revelat faptul ca românii au busola orientata spre ideologia si civilizatia Europei occidentale, în pofida unor mari puteri politice, care fortau stagnarea lor într-un Orient ambiguu si asupritor. Stefan cel Mare este numit de papa de la Roma „atlet al lui Hristos”, pentru biruintele împotriva Imperiului Otoman, principalul dusman al Europei acelei vremi. Mihai Viteazul a realizat, la 1600, o unire a celor trei tari române, sub egida ideii de unitate culturala initiata de Imperiul Romano-German, principalul factor de echilibru politic si economic pe continent. Si exemplele pot continua.
De-a lungul istoriei însa, esential pentru construirea constiintei noastre europene a fost afluxul permanent al modului de gândire occidental, al ideologiilor filosofice, politice si culturale care au conturat epoca moderna a continentului, cu fizionomia lui persistenta pâna astazi. Rolul cardinal în aceasta receptare a gândirii Europei occidentale de catre marea etnie româneasca de la Carpati si Dunare l-a avut miscarea ideologica si culturala cunoscuta sub numele de Scoala Ardeleana. Originea ei se regaseste în faptul ca Transilvania a fost poarta de intrare a cartilor occidentale în arealul amintit, „spatiul de recuperare din Est”, cum o numeste istoricul francez Pierre Chaunu, referindu-se la situatia secolului al XVIII-lea. Elitele românesti ardelene ale secolului amintit au preluat ideile din aceste carti, prelucrându-le în sensul unei constructii identitare a natiunii române moderne. Reprezentantii de marca ai Scolii Ardelene, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ioan Budai-Deleanu, dar si întreaga clasa intelectuala pe care au creat-o prin ideile lor în toate cele trei principate românesti istorice, au preconizat logica unitatii poporului român într-o singura formatiune politica, logica întemeiata pe unitatea originara a limbii românilor din întregul spatiu locuit de acestia, peste granitele vremelnice instituite de vitregiile istoriei. Limba româna, ca mostenire istorica de baza a poporului nostru, a constituit un obiect profund de cercetare a Scolii Ardelene, prin orientari programatice curajoase, dintre care unele continua pâna astazi, cum este cazul Dictionarului tezaur al limbii române. Cercetatorul atent poate constata ca toate aliniamentele gândirii politice, ale filosofiei sociale, ale ideologiei culturale si pedagogice din zilele noastre sunt, în buna parte, tributare tenacelui curent maturizat în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.
Scoala Ardeleana este un curent întemeietor prin definitie, este kilometrul zero al celor mai valoroase idei si opere care ne definesc genetic, istoric si sociologic în aria de cugetare a Europei, printr-un urias efort de aclimatizare a spiritului european în viata românilor, de creare a unei gândiri românesti în consens continental, dar cu specificul local pe care în apreciem, îl cultivam si îl aparam si astazi. Apreciind aceasta eflorescenta valoroasa a istoriei noastre, cunoscând si valorificând lasamântul acestor înaintasi providentiali, ne dovedim a fi o natiune cu simtul demnitatii pe frontonul imaginii României de astazi, pe care gânditorii Scolii Ardelene au premonitionat-o ca parte organica a civilizatiei europene.
Natiunile cu simtul demnitatii stiu sa-si cinsteasca marii înaintasi, marile fapte si evenimente din trecut, printre altele si prin simbolistica zilelor dedicate. Pe lânga ziua nationala de la 1 decembrie, avem o zi a armatei la 25 octombrie, ziua drapelului national la 26 iunie, ziua muncii la 1 mai, ziua copilului la 1 iunie, ziua educatiei la 5 octombrie, ziua pompierilor la 13 decembrie etc. În repertoriul acestor zile dedicate oficial, Scoala Ardeleana si-a meritat-o cu prisosinta pe a sa, ca pe un prilej nu doar de pioasa aducere aminte a corifeilor nostri iluministi si a operei lor nemuritoare, dar si ca pe un moment cultural de seama, când s-ar desfasura în toata tara manifestari publice (simpozioane, serbari, pelerinaje la locurile legate de numele reprezentantilor de seama, îngrijiri si restaurari de monumente etc.), prin colaborarea institutiilor laice si bisericesti, a fundatiilor si societatilor culturale din tara si de peste hotare. Ziua ideala a Scolii Ardelene este 11 octombrie, ziua în care, la 1754, Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiintare, la Blaj, a primelor scoli sistematice si moderne din istoria românilor.
Ne bucuram ca parlamentul României a instituit prin lege aceasta zi ca Ziua Scolii Ardelene. Aceasta initiativa laudabila este rodul colaborarii dintre Episcopia de Oradea si dl. deputat Adrian Miroslav Merka. Multumim tuturor celor care s-au implicat în acest proiect, în special pr. Florin Jula si dl. prof. dr. Ioan Chindris.
Dorim ca de acum înainte Biserica Româna Unita cu Roma, Greco-Catolica, sa se implice alaturi de autoritati în manifestarile dedicate acestei zile.
Episcop,
