„La initiativa deputatului bihorean Adrian Miroslav Merka, reprezentant al Uniunii Democratice a Slovacilor si Cehilor din România, data de 11 octombrie a fost declarata, prin lege adoptata de Camera Deputatilor, Ziua Scolii Ardelene.
"Am facut acest demers, printr-un efort comun cu Episcopia Greco-Catolica de Oradea, deoarece consider ca tara noastra are nevoie astazi, mai mult decât oricând, sa îsi reconfirme valorile nationale în constiinta publica. Chiar daca sunt minoritar, am reusit sa conving toti reprezentantii formatiunilor politice din Parlamentul României sa mi se alature, atât în calitate de initiatori (…) deoarece am considerat necesar sa lupt pentru crezul meu si al ardelenilor, acela ca România trebuie sa recunoasca meritele înaintasilor", si-a explicat initiativa deputatul bihorean, printr-un comunicat dat publicitatii joi, la doua zile dupa adoptarea legii.
"Tinând cont de faptul ca Scoala Ardeleana a reprezentat un simbol si a avut un rol fundamental în promovarea ideilor culturale, educationale si politice ce au stat la baza formarii statului român, am considerat necesara depunerea în Parlament a acestei initiative legislative, astfel încât Scoala Ardeleana sa poata fi omagiata într-o zi speciala, prilej de aducere aminte a marilor nostri înaintasi si a operei lor nemuritoare", a mai aratat deputatul Merka.
Scoala Ardeleana a fost o importanta miscare culturala generata de unirea mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolica, act în urma caruia a luat nastere Biserica Româna Unita cu Roma, Greco-Catolica. Reprezentantii Scolii Ardelene au adus argumente istorice si filologice în sprijinul tezei ca românii transilvaneni sunt descendentii directi ai colonistilor romani din Dacia. Aceasta teza este cunoscuta si sub numele de latinism.
Scoala Ardeleana s-a înscris în contextul iluminismului german (Aufklärung), sustinut în plan politic de iozefinism. Diferenta fata de iluminismul francez este data de faptul ca Scoala Ardeleana nu a constituit un curent anticlerical, miscarea culturala transilvaneana pornind tocmai din sânul Bisericii Greco-Catolice.
Scoala Ardeleana a contribuit nu numai la emanciparea spirituala si politica a românilor transilvaneni, ci si la a celor de peste munti. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petitia Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), adresata împaratului romano-german Leopold al II-lea, pentru recunoasterea natiunii române ca parte constitutiva a Marelui Principat Transilvania.
O alta realizare a Scolii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba româna, în locul scrierii chirilice, si tiparirea primului dictionar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda. Deviza Scolii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renasterea vechilor virtuti ostasesti, în lupta pentru drepturi nationale, pentru limba si credinta strabuna, pentru unirea tuturor românilor într-o singura tara. Principalele centre ale Scolii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beius, Nasaud, iar cei mai notabili reprezentanti Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Ion Budai Deleanu, Ioan Inochentie Micu Klein.
Ziua de 11 octombrie 1754 este ziua în care, la Blaj, episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiintare, la Blaj, a primelor scoli sistematice si moderne din istoria românilor.
Sursa: www.ebihoreanul.ro