„Miercuri, 14 mai 2014, la Institutul Pontifical Oriental din Roma, Facultatea de Drept Canonic Oriental, diaconul Traian-Radu Coste-Deak, absolvent al Facultatii de Teologie Greco-Catolice din Cluj-Napoca, Universitatea Babes-Bolyai, si al Facultatii de Drept Canonic Oriental din Roma din cadrul Institutului Pontifical Oriental, alumn al Colegiului Pontifical Pio Romeno în perioada 2008-2013, a sustinut public doctoratul în drept canonic oriental având ca si titlu "Autonomia Catolica din Ungaria si efectele sale juridico-canonice asupra Bisericii Greco-Catolice Române/ Influenta asupra statutului Bisericii greco-catolice Române si raportul ei cu Statul" (L’Autonomia Cattolica D’Ungheria e gli effetti giuridico-canonici sulla Chiesa Greco-Cattolica Romena/ L’influenza sullo status della Chiesa greco-cattolica romena e il suo rapporto con lo Stato).
Argumentul tezei de doctorat a fost observarea dezvoltarii si schimbarii diverselor rapoarte de natura ecleziastica pe care Biserica Româna Unita le-a avut cu institutiile statului atât înainte cât si dupa crearea statului unitar român la 1 decembrie 1918, statutul Bisericii Greco-Catolice române precum si cel ai Bisericii Romano-Catolice resimtind o schimbare importanta fata de noul aparat institutional si politic guvernamental de la Bucuresti. Interesul, in jurul acestui aspect canonic, s-a manifestat prin cercetarea daca într-adevar fusesera argumentate motivele juridice, sociale si mai ales confesionale care au determinat Biserica Catolica, pe de-o parte, si guvernul român, pe de alta parte, sa ia în considerare redactarea unui tratat bilateral international cu Sfântul Scaun. Este vorba mai ales de o analiza a procesului istorico-juridic, tinând cont de initiativele diverselor contexte religioase si de dezvoltarea si maturarea juridica în raport cu initiativele statului, care au determinat Biserica Catolica din România sa ia în considerare în mod serios necesitatea unui Concordat în cadrul caruia putea sa îsi desfasoare activitatea si pentru a obtine garantia propriilor drepturi si autonomii ecleziastice.
În cadrul acestui doctorat s-a dorit întelegerea pozitiei diverselor institutii de stat sau ecleziastice care s-au confruntat cu problema delicata a Autonomiei Catolice din Ungaria si în mod special reactia si raportul Bisericii Române Unite cu viitoarea institutie ecleziastica a Bisericii Catolice din Ungaria. S-a analizat structura juridico-administrativa a Autonomiei, care avea ca scop final detinerea conducerii administrative, în sfera ecleziastica, asupra credinciosilor catolici apartinatori tuturor riturilor prezente în teritoriul imperiului austro-ungar si al Transilvaniei din acea epoca.
În finalul sustinerii acestei teze de doctorat s-a putut concluziona si sublinia faptul ca, din punct de vedere juridic si al argumentului tratat, Autonomia Catolica din Ungaria a reprezentat – chiar daca nu a fost niciodata implementata, din motive politico-istorice, ca organ functional al statului sau al Bisericii Catolice – un proiect juridic si administrativ care a determinat Biserica Greco-Catolica sa îsi delimiteze în mod clar propria autonomie ecleziastica si propria legislatie canonica. Pe de alta parte s-a observat faptul ca amenintarea încorporarii în cadrul Autonomiei Catolice Maghiare a pus Biserica Româna Unita în situatia de a cere institutiilor Statului si Sfântului Scaun aprobarea pentru organizarea unui Sinod provincial propriu, care ar fi fost organul juridic legitim pentru crearea de noi norme de drept particular român.
Autonomia Catolica Maghiara a dat posibilitatea si a determinat contextul juridic si social necesar pentru afirmarea viitorului statut si a imaginii a ceea ce actualmente este definit, în cadrul legislatiei canonice în vigoare, ca Biserica sui iuris. Pentru Biserica Greco-Catolica Româna s-a putut constata ca raportul si conflictul direct cu acest proiect al Autonomiei Catolice din Ungaria a dat nastere, cel putin din acest punct de vedere, propriei identitati confesionale si culturale. În ceea ce priveste posibilitatea revizuirii vechiului Concordat dintre România si Sfântul Scaun din 1929 s-a constat si propus – cel putin din punct de vedere juridic – ca ar exista argumente necesare pentru o astfel de propunere, inclusiv cai diplomatice, tinând cont mai ales de colaborarea intensa care exista acum între Sfântul Scaun si România, dupa anul 1999, ca urmare a vizitei Pontifului Roman în aceasta tara. S-a propus în acest sens o mai buna colaborare între reprezentantii statului si cei ai Sfântului Scaun, precum si cu institutiile ecleziastice de guvern ale Bisericii Catolice din România: Conferinta Episcopala Româna si implicit Sinodul Episcopilor Bisericii Greco-Catolice Române.
Evenimentul a fost onorat de prezenta Preasfintiei Sale Virgil Bercea, Episcop al Eparhiei de Oradea Mare, aflat în acele zile în Roma, de prezenta pr. Gabriel Buboi, rectorul Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma, a Pr. Michael Kuchera SJ, decanul Facultatii de Drept Canonic Oriental din cadrul Institutului Pontifical Oriental din Roma, si a distinsilor profesori examinatori prezidati de catre pr. James McCann SJ, rectorul Institutului Pontifical Oriental din Roma.
Sursa:http://www.eparhiaclujgherla.ro