„CONSILIUM CONFERENTIARUM EPISCOPORUM EUROPAE CCEE
T: +41 71 227 60 40
F: +41 71 227 60 4 1
ccee@ccee.eu
www.ccee.eu
Gallusstrasse 24
CH-9000 ST. GALLEN (SCHWEIZ)

Thierry Bonaventura

+41 71 227 6040 (Tel.)

+41 79 12 80 189 (Mobile)

bonaventura@ccee.eu

„Avem Speranta cautata de lume”

Comunicat final al Adunarii Plenare al Consiliului Conferintelor Episcopale Europene (CCEE)
Bratislava, Slovacia, 3-6 octombrie 2013

Adunarea plenara anuala a Presedintilor Conferintelor episcopale din Europa s-a desfasurat anul acesta la Bratislava (Slovacia), cu ocazia celei de-a 1150-a aniversari a sosirii sfintilor Ciril si Metodiu pe pamânt slovac si la invitatia Arhiepiscopului local si Presedinte al Conferintei episcopale slovace, mons. Stanislav Zvolenský. La întâlnire au participat, printre altii, Prefectul Congregatiei pentru Episcopi (Sfântul Scaun), Cardinalul Marc Ouellet si Nuntiul Apostolic în Slovacia, arhiepiscopul Mario Giordana.

Mesajul Papei Francisc
În mesajul trimis cardinalului Péter Erdo, Presedintele CCEE, Papa Francisc si-a exprimat aprecierea si sprijinul fata de lucrarile Conferintei episcopale în Europa, în particular fata de contributia sa la reflectia asupra tematicii referitoare la secularizare si pentru promovarea unei culturi „care se îmbine, într-o armonie constanta credinta si ratiunea, adevarul si libertatea”. În cursul lucrarilor, Presedintii au tinut sa multumeasca de mai multe ori Sfântului Parinte pentru magisteriul, marturia si exemplul sau misionar, adresându-i la rândul lor o scrisoare care manifesta profunda lor comuniune cu Succesorul lui Petru.

Noul membru CCEE
Adunarea plenara a CCEE a acceptat în unanimitate, ca urmare a parerii favorabile a Congregatiei pentru Episcopi (Sfântul Scaun), cererea Mons. Philippe Jourdan, Administrator apostolic al Estoniei, de a deveni membru al Consiliului Conferintelor Episcopale Europene. Prin urmare CCEE este compus, la ora actuala, din Presedintii celor 33 de Conferinte episcopale prezente în Europa si de arhiepiscopii Luxemburgului, al Principatului Monaco, Ciprului, al Maronitilor, de episcopul de Chisinau (Rep. Moldova), episcopul eparhial de Munkachevo si Administratorul apostolic al Estoniei.

Realegerea Secretarului general
Mons. Duarte din Cunha a fost reconfirmat în unanimitate pentru un al doilea cincinal (2013-2018) în functia sa de Secretar General al CCEE.

Întâlnirea cu autoritatile locale
Primul ministru, Robert Fico, în interventia sa din deschiderea întrunirii a subliniat faptul ca în Slovacia Biserica si Statul sunt angajate într-o colaborare eficace pentru binele cetatenilor tarii. La rândul sau, Presedintele Republicii slovace Ivan Gasparovic, întâlnindu-i pe participanti, vineri 4 octombrie, în audienta, a reamintit ca adevarata laicitate este cea care respecta si apreciaza dimensiunea religioasa a unei societati. Coincidenta cu sarbatorirea celor 1150 ani de la sosirea Sfintilor Ciril si Metodiu este, pentru Presedintele Gasparovic, un motiv de apreciere a ereditatii spirituale a fratilor tesaloniceni, care face parte din construirea si sistemul de valori al civilizatiei europene. La cina de încheiere a întrunirii a fost prezent si Jan Figel, Vicepresedintele Parlamentului Slovac, care a reamintit ca valorile crestine sunt la baza construirii actualei comunitati europene.

Dumnezeu si Statul. Europa între secularitate si laicism
Tema centrala a întâlnirii din Bratislava a dorit sa examineze spatiul acordat religiei, si implicit comunitatilor religioase în societatea tarilor europene, care se zbate între laicitate si laicism.
Introducerea a fost încredintata doamnei profesor Emila Hrabovec, docent în istorie, care a expus concluziile unei studiu realizat în cadrul Conferintelor episcopale. În continuare, prof. Francesco d’Agostino, docent în filozofia dreptului, Dr. Martin Kugler, director al Observatorului asupra discriminarii si intolerantei religioase contra crestinilor din Europa si Cardinalul Dominik Duka, arhiepiscop de Praga – au aprofundat, din punct de vedere filozofic si teologic, câteva aspecte legate de problematica secularizarii si, analizând actuala situatie europeana, au discutat despre modalitatile unei cresteri în marturia de credinta într-o Europa secularizata.

Concluziile studiului, expunerile si dezbaterile care au urmat au permis delinearea unor tendinte generale si definirea unor prospective de lucru. În particular, cu toate ca ideea de secularizare este general acceptata – ca separare între Biserica si Stat -, studiul a relevat totusi ca termenul de secularizare nu exprima în toate culturile acelasi concept, fapt indicat de multiplicitatea termenilor folositi pentru a-l defini (neutralitate, toleranta, separatie corecta, benevola etc. Acest lucru se datoreaza faptului ca, în tarile Europei centrale si de est notiunea de secularizare este un concept importat, strain multor culturi locale. Ceea ce însa a reiesit în mod evident, este identitatea credintei catolice, care s-a axat întotdeauna pe aceasta separatie dintre Biserica si Stat. Ceea ce nu înseamna ca Statul nu este interesat de fenomenul religios sau ca Statul trebuie sa aiba un fel de religie a statului neutral si laicist.
Parcurgând din nou diferitele ambiente vizate în chestionar (educatie, universitate, administratie, dar si predarea istoriei, etc.) profesoara Hrabovec a remarcat ca în diferitele ambiente ale vietii sociale se observa adesea ingerenta unui anumit laicism si tentativa de a construi o imagine exclusiv negativa a Bisericii si credintei. Raspunsul Bisericii nu poate fi cel de a se închide, transformându-se într-o fortareata în Europa. Independent de ce se întâmpla, crestinii au o identitate clara, bazata pe credinta lor, care este vie si care trezeste speranta: un cuvânt-cheie, aparut de mai multe ori în dezbateri, si aflat în însusi centrul exortatiei apostolice „Ecclesia in Europa”, a carei a zecea aniversare o sarbatorim în acest an. Crestinii sunt purtatorii unei sperante, a unei experiente si al unui continut de credinta care intereseaza pe toti. Episcopii si-au exprimat în mai multe rânduri convingerea ca speranta pe care o aduce Biserica este ceea ce lumea cauta. Însasi aceasta speranta trebuie sa le dea crestinilor curajul de a înfrunta situatii dificile cu un spirit de deschidere catre întrebarile persoanelor, privind, înainte de toate, la misiunea de evanghelizare a Bisericii, care, urmându-L pe Domnul Sau, se simte interpelata de tot ceea ce apartine vietii omului. Nu este vorba de a fi superficiali sau de absenta judecatii critice asupra lumii sau de a ramâne în ceea ce se obisnuieste a fi considerat ambient spiritual. Episcopii propun deci o abordare pozitiva si constructiva a realitatilor si dinamicilor sociale. Din dezbateri au reiesit câteva arii prioritare care necesita o reflectie clara din partea Bisericii: chestiunea educativa, pastoratia tinerilor, tema pastoratiei familiilor si a îngrijirii familiei si tema somajului, în special a celui juvenil.
Prof. D’Agostino a oferit o reflectie filozofica, pornind de la interventiile Papei Benedict al XVI-lea despre Europa si misiunea Europei în lume. La rândul sau dr. Kluger a evidentiat faptul ca observarea actelor discriminatorii si de intoleranta religioasa constituie „un sistem de alerta” în slujba evanghelizarii si a coeziunii sociale. În cele din urma, Cardinalul Duka a subliniat importanta participarii Bisericii la dezbaterea publica, nu pentru a apara privilegii sau a-si crea o cochilie a sa în interiorul societatii, ci spre binele comun al Europei. Cu toate ca astazi lumea este secularizata, acest lucru nu înseamna ca Biserica nu are un spatiu unde sa se poata exprima. Experienta regimurilor totalitariste, la care multe tari europene au fost supuse, îi împinge pe credinciosi la a nu avea din nou „o biserica a tacerii”.
Pe scurt, din perspectiva episcopilor, o secularizare sanatoasa garanteaza libertatea de a vesti Evanghelia si doctrina sociala a Bisericii, izvor al acelui patrimoniu de speranta si umanism care sta la baza tesaturii civilizatiei europene.

În cursul întâlnirii, episcopii si-au aratat aprecierea fata de serviciul adus Bisericii si societatii de catre Misiunea permanenta a Sfântului Scaun pe lânga Consiliul Europei si ComECE, serviciu desfasurat pe lânga institutiile europene.
Adunarea plenara este locul privilegiat care favorizeaza întâlniri personale dintre Presedintii Conferintelor Episcopale si permite schimburile de pareri asupra provocarilor si chestiunilor urgente. Printre acestea au reiesit:
•Situatia crestinilor în Bosnia Hertegovina, tara care pare înca uitata de autoritatile internationale. În fata continuarii acestei „nedreptati nerezolvate”, episcopii din toata Europa, în afara faptului ca îsi manifesta solidaritatea cu Biserica locala, îsi unesc vocile cu cele ale cetatenilor tarii, cerând un angajament politic real în rezolvarea problemei.
•Atentia episcopilor a fost atrasa de lipsa aplicarii deciziilor tribunalului Bucuresti, referitoare la demolarea, din partea primarului capitalei române, a unui mare edificiu construit lânga catedrala catolica a orasului.
•Tema refugiatilor care sosesc în Europa – COMECE solicita, din partea Statelor europene, o solidaritate efectiva, pentru ca situatii de genul celei traite din nou în aceste zile la Lampedusa sa nu se mai repete.
•Episcopii au fost informati si despre situatia Bisericii în Slovacia care este si ea complexa, si si-au exprimat unitatea si solidaritatea cu episcopii locului si poporul catolic.
•Criza economica din diferitele tari europene are mari repercusiuni si asupra Bisericii europene. De multe ori comunitatile crestine se pomenesc cu multe cereri de ajutor pe care nu le pot satisface din cauza lipsei resurselor. Apelul la o mai mare solidaritate între tarile bogate si cele sarace a fost foarte prezent.

În cele din urma participantii au ascultat marturia personala a mons. William Shomali, episcop auxiliar al Patriarhatului latin din Ierusalim, care a condus o seara de veghe si rugaciune pentru Tara Sfânta, si a Preafericirii Sale Ignace Youssif III Younan, Patriarhul Antiohiei, a Sirienilor, despre situatia dramatica din Orientul Mijlociu si din Tara Sfânta, si despre starea de mare suferinta a crestinilor, constrânsi sa-si abandoneze pamânturile. În ceea ce priveste situatia în Siria, episcopii spera ca initiativele diplomatice în curs de desfasurare sunt eficiente si ca nu exista ipocrizie în rândul celor ce afirma ca vor sa rezolve problema. Uniti cu Sfântul Parinte, episcopii cer întreprinderea caii dialogului cu o hotarâre mai mare, si ca rugaciunii sa-i fie unite decizii politice care sa duca la o încetare imediata a focului armat si la stoparea introducerii armelor în tara, fapt care alimenteaza razboiul.
Lumina si harul liturghiei orelor si al Euharistiei zilnice au condus lucrarile, care au culminat cu un pelerinaj la catedrala din Nitra, unde se pastreaza moastele sfintilor Ciril si Metodiu, co-patronii Europei si Apostolii Slavilor. Celebrarea Dumnezeiestii Liturghii, prezidata de Preafericirea Sa Sviatoslav Shevchuk si animata de frumusetea cântecelor si profunzimea rugaciunii comunitatii locale, a stat drept marturie a bogatiei spirituale si liturgice a Bisericii în Europa.

Consiliul Conferintelor Episcopale Europene include, în momentul de fata 33 de Conferinte Episcopale, reprezentate de Presedintii lor, de Arhiepiscopii Luxemburgului si al Principatului Monaco, de Arhiepiscopul Maronitilor din Cipru, de Episcopul de Chisinau (Rep. Moldova), de Episcopul eparhial de Munkachevo si de administratorul apostolic al Estoniei. Actualul presedinte este Cardinalul Péter Erdo, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, Primatul Ungariei, iar Vicepresedintii sunt Cardinalul Angelo Bagnasco, Arhiepiscop de Genova, Mons. Józef Michalik, Arhiepiscop di Przemysl, Polonia. Secretarul General al CCEE este Mons. Duarte din Cunha. Secretariatul îsi are sediul în St. Gallen (Svizzera). www.ccee.eu