„Primele zile de primavara reala si-au facut intrarea oficiala odata cu Simpozionul „Scoala Ardeleana” organizat, prin bunavointa si generozitatea dnei profesoare Ligia Mirisan, directoarea Bibliotecii Judetene „Gheorghe Sincai” Bihor, tot în spatiul bibliotecii noastre, loc devenit deja familiar pentru cercetatorii implicati în acest proiect cultural. Chiar daca tematica simpozionului se concentreaza mai mult pe ansamblul istoric, teologic si filologic al realitatilor românesti de odinioara, anul acesta portile sale s-au deschis pentru a primi si alte experiente stiintifice decât cele românesti, devenind astfel simpozion international. În acest demers stiintific, între cercetatorii din tara (Oradea, Cluj-Napoca, Deva, Alba-Iulia, Timisoara, Baia Mare, Blaj) s-au înscris si cercetatori de la Institutul Teologic Greco-Catolic „Sf. Atanasie” din Nyiregyháza (Ungaria).
Deschiderea lucrarilor simpozionului a revenit dnei directoare Ligia Mirisan, evocând cu multa delicatete relatia dintre Dumnezeu, Biserica si carte: „Exista multe lucruri care ne leaga: Biblioteca si Biserica. Doua institutii care ar trebui sa ocupe locurile cele mai importante în viata omului, pentru ca Biserica ne apropie de Dumnezeu, iar Cuvântul lui Dumnezeu, materializat în carte, devine un produs cu totul special. Cartea este cea care ne dezvaluie adevaratele frumuseti, adevaratele minuni de care, pâna la urma omul este raspunzator”. A urmat apoi salutul Pr. Conf. univ. dr. Cristian Barta, decanul Facultatii de Teologie Greco-Catolica, salutul dlui prof. univ. dr. Ioan Chindris – Directorul Bibliotecii Academiei Române-filiala Cluj si al Pr. dr. Véghseo Tamás, Rectorul Institutului Teologic Greco-Catolic de la Nyiregyháza.
În deschiderea evenimentului s-a inaugurat Expozitia documentara intitulata „Biserica Greco-Catolica sub regimul comunist. Între represiune si rezistenta (1948-1989)” a carui scop precis a fost acela de a face legatura între prezent si trecut, pentru a readuce în actualitate cele traite de clerul si credinciosii acestei Biserici, asa cum au fost mentionate în imaginile si documentele din Arhiva fostei Securitati (ACNSAS). Expozitia pastreaza firul cronologic al desfasurarii evenimentelor: instaurarea regimului comunist si masurile legislative îndreptate împotriva Bisericii, „unificarea” religioasa din 1948 si pozitia Episcopului ortodox de Oradea, Nicolae Popovici, urmarirea si arestarea grupului condus de Episcopul Iuliu Hirtea si a celui condus de Canonicul Coriolan Tamaian, urmarirea Episcopului Iuliu Hirtea dupa eliberarea sa din puscarie în anii 1965-1978 si un fragment din scrisoarea adresata de acesta presedintelui Nicolae Ceausescu pentru obtinerea libertatii Bisericii. Pe lânga panourile cu fotografii si documente, expozitia cuprinde si doua vitrine cu carti si reviste scrise înainte de 1948 de episcopii Ioan Suciu, Ioan Balan, Alexandru Nicolescu si canonicul Aloisiu Ludovic Tautu, dar si literatura de data recenta (memorialistica si stiintifica) despre persecutia Bisericii Greco-Catolice din România.
Din lucrarile simpozionului am remarcat expunerea profesorului Ioan-Marius Bucur, cu numeroasele detalii privind procesul Episcopului Alexandru Rusu, finetea si claritatea discursului tinut de profesorul Ovidiu Ghitta, detalii în privinta asemanarilor celor doua catedrale românesti din Oradea (Biserica cu Luna si Catedrala Sfântul Nicolae) la cercetatorul Terdik Szilveszter din Ungaria, exemplificarea prin imagini si texte a liturghierelor editate de greco-catolicii maghiari în lucrarea lui Nyirán Janos si numeroasele detalii statistice în privinta informatorilor, a locurilor de detentie si a pedepselor avute de preotii din arealul Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj în lucrarea cercetatorului Sergiu Soica.
Simpozionul si-a atins tinta reusind sa creeze si de aceasta data o punte între noutatea informatiei si participanti, într-un cadru despre care Parintele dr. Cristian Barta mentiona: „Este un eveniment în care credinta si cultura, ratiunea si cultura se întâlnesc într-un dialog creator. Ce loc poate fi mai potrivit decât ca ratiunea si credinta evocate, sa se întâlneasca aici, în biblioteca? Cultura are nevoie de credinta, iar credinta are nevoie de cultura. Fara un dialog luminat cu cultura timpului nostru, Biserica nu se poate reaseza în lumea în care traim, în societatea româneasca si în cea europeana. Dialogul cu cultura se constituie într-o coordonata fundamentala a existentei Bisericii, a existentei crestinului”.