„Conferinta Episcopilor Catolici din România, din a carei componenta fac parte toti episcopii greco-catolici si romano-catolici din tara noastra, s-a adresat domnului presedinte Traian Basescu, la data de 14 decembrie 2011, în chestiunea modificarii Legii Arhivelor (Legea Nr. 16/ 1996).
Luând act de modificarile formulate în Parlamentul României la Legea Arhivelor Nationale, Conferinta Episcopilor Catolici din România a constatat cu satisfactie faptul ca acestea creeaza cultelor religioase legal recunoscute în România posibilitatea de a-si redobândi patrimoniul arhivistic si documentar confiscat în perioada regimului comunist. Modificarile în cauza se bucura de votul favorabil al Camerei Deputatilor, vot adoptat în sedinta din 8 noiembrie 2011.
În aceasta ordine de idei, dar si datorita diverselor replici, preluate de presa centrala si locala, ale unor oameni politici, intelectuali si membri ai unor asociatii profesionale ale cadrelor Arhivelor Nationale ale României, Conferinta Episcopilor Catolici din România s-a adresat presedintelui tarii solicitând sefului statului sa semneze modificarile aduse legii mai sus mentionate. În acest context ierarhii catolici au fundamentat din punct de vedere istoric si juridic aceasta solicitare, expunând pe larg temeiurile în care are loc acest demers al Bisericii Catolice din România, demers de care, însa, se vor putea bucura concomitent toate cultele legal recunoscute în tara noastra.
Ierarhii Bisericii Catolice, membri ai Conferintei Episcopilor din România, se declara profund nedreptatiti de confiscarile, înstrainarile si distrugerile suferite de patrimoniul arhivistic al Bisericii Catolice din România, dar si al celui apartinator altor culte, actiuni desfasurate de regimul comunist înca din anii 1948, 1950 si 1970. Dupa 1989 regimul comunist a fost înlaturat, dar multe dintre abuzurile acestuia treneaza înca în solutionarea si repararea lor juridica, fizica si morala. Un astfel de abuz este si confiscarea fondurilor arhivistice de la episcopiile, manastirile ordinelor calugaresti, protopopiatele si parohiile Bisericii noastre. Nici Legea Nr. 16 din 1996 si nici modificarile ulterioare aduse acesteia nu au introdus masurile reparatorii morale si juridice atât de asteptate, perpetuând realitatile si abuzurile regimului totalitar comunist. Din acest motiv ierarhii Bisericii Catolice din România se declara profund nedreptatiti de acuzele aduse în presa de diverse organizatii sau persoane, le resping în mod hotarât si solicita presedintelui tarii semnarea textului juridic, în forma sa modificata si aprobata de votul Camerei Deputatilor la 8 noiembrie 2011.
Biserica Catolica din România, prin ramurile ei, Biserica Româna Unita cu Roma, Greco-Catolica si Biserica Romano-Catolica îsi exprima speranta ca aceasta solicitare a sa de ordin moral si patrimonial-cultural va fi solutionata în mod favorabil. În calitatea sa de institutie spirituala, care a contribuit în mod decisiv la formarea spirituala si la cultura milenara a poporului român, Biserica Catolica din tara noastra doreste sa i se creeze cadrul legislativ si sa i se recunoasca în mod legal dreptul natural de a-si pastra, conserva si valorifica singura trecutul istoric. Arhive ecleziastice au existat si exista în mod obligatoriu pentru toate diecezele si eparhiile noastre, înca din Evul Mediu, fapt care constituie o bogatie culturala imensa atât pentru Biserica dar si pentru întreaga tara. Crearea cadrului legal pentru retrocedarea fondurilor arhivistice confiscate este un deziderat primordial al Bisericii noastre, un act de dreptate si de democratie si o recunoastere a rolului Bisericii Catolice în istoria si cultura României.

În anexa: Textul scrisorii deschise nr. 81/14.12.201, adresata de Conferinta Episcopilor catolici din România Presedintelui Traian Basescu si înregistrata la Administratia Prezidentiala cu Nr. 260/05.01.2012.

Domnului
Traian BASESCU
Presedintele României
Bucuresti

Stimate Domnule Presedinte,
membrii Conferintei Episcopilor Catolici din România, Lucian Muresan, arhiepiscop major, Arhiepiscopia Româna Unita, Greco-Catolica de Alba Iulia si Fagaras (Blaj), Ioan Robu, arhiepiscop si mitropolit, Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti, György Jakubinyi, arhiepiscop si ordinariu armeano-catolic, Arhiepiscopia Romano-Catolica de Alba Iulia, Florentin Crihalmeanu, episcop eparhial, Episcopia Româna Unita, Greco-Catolica de Cluj-Gherla, Martin Roos, episcop diecezan, Episcopia Romano-Catolica de Timisoara, Alexandru Mesian, episcop eparhial Episcopia Româna Unita, Greco-Catolica de Lugoj, László Böcskei, episcop diecezan, Episcopia Romano-Catolica de Oradea, Virgil Bercea, episcop eparhial, Episcopia Româna Unita, Greco-Catolica de Oradea, Jeno Schönberger, episcop diecezan, Episcopia Romano-Catolica de Satu Mare, Vasile Bizau, episcop eparhial, Episcopia Româna Unita, Greco-Catolica de Maramures (Baia Mare), Petru Ghergel, episcop diecezan, Episcopia Romano-Catolica de Iasi, Mihai Fratila, episcop auxiliar, vicar de Bucuresti, Vicariatul Român Unit, Greco-Catolic de Bucuresti, ca întâi statatori ai eparhiilor si diecezelor greco- si romano-catolice din tara noastra se adreseaza pe aceasta cale Domniei Voastre în chestiunea fondurilor arhivistice bisericesti nationalizate de regimul comunist, referitor la care au fost formulate modificari la Legea Arhivelor Nationale Nr. 16/ 1996, modificari ce au primit votul favorabil al Camerei Deputatilor în sedinta din data de 8 noiembrie 2011.
Analizând unele declaratii recente ale unor oameni politici precum si documentele facute publice de sindicatele cadrelor din Arhivele Nationale ale României, membrii Conferintei Episcopilor Catolici din România, se declara profund indignati de o parte dintre aceste afirmatii formulate în prezenta problema, mai ales ca ea priveste patrimoniul cultural-istoric al Bisericilor si comunitatilor care au fost deposedate abuziv de materialul arhivistic creat în decursul existentei lor.
Consideram ca demersul legislativ initiat nu a avut si nu are nici o clipa drept scop atentarea la caracterul unitar al Statului Român, asa cum în mod tendentios si rau voitor se arata în amintitele declaratii. Aprecierea unei initiative, menite sa aduca reparatii unor abuzuri comise de regimul comunist si ateu, ca fiind un atac la existenta Statului Român si a Arhivelor Nationale, este exagerata si tendentioasa. Fata de aceste declaratii ne exprimam dezavuarea si totalul nostru dezacord.
Biserica Catolica din România, de orice rit sau limba materna, este înainte de toate parte a Bisericii Catolice Universale, si nu apartine vreunei majoritati sau minoritati etnice sau lingvistice. Din acest motiv Biserica Catolica nu poate fi catalogata ca fiind „a maghiarilor” sau „a românilor” sau a oricarei alte etnii, ci are menirea sa-si îndeplineasca misiunea canonica indiferent de apartenenta etnica a credinciosilor dintr-o anumita zona geografica. În acest context, afirmatiile unor oameni politici, care forteaza aspectul etnic în cazul reglementarilor amintite si prevazute fata de noua Lege a Arhivelor Nationale, pot fi considerate tendentioase, chiar discriminatorii la adresa crestinilor de diferite etnii, apartinatori ai Bisericii Catolice din România.
Stimate Domnule Presedinte!
Dupa cum bine cunoasteti, în tara noastra Biserica Româna Unita cu Roma, Greco-Catolica si Biserica Romano-Catolica functioneaza în baza Codului Canoanelor Bisericilor Orientale (Codex Canonum Ecclesiarum Orientalium, CCEO), respectiv Codului de Drept Canonic (Codex Juris Canonici, CIC), ambele coduri canonice fiind recunoscute prin Hotarârea nr. 1218 a Guvernului României din 1 octombrie 2008, în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al articolului 49, alineatele 2 si 3 din Legea 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. Aceste reglementari recente stipuleaza existenta si functionarea arhivelor eparhiale si diecezane catolice: pentru arhivele bisericesti ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice sunt relevante canoanele 256-261 din CCEO, iar pentru cele ale Bisericii Romano-Catolice, canoanele 486-491 din CIC. În baza lor exista, functioneaza si se organizeaza în mod obligatoriu, în fiecare eparhie si dieceza, arhive bisericesti proprii.
Parte a acestei probleme sunt si registrele parohiale romano si greco-catolice de botez, casatorii si deces, parte componenta si inalienabila a acestor fondurilor arhivistice, care au fost nationalizate prin decretul prezidial 153/1950. Astfel, matricolele bisericesti, considerate de statul comunist ca fiind „de stare civila”, au fost preluate de catre consiliile populare. În anul 1952 actiunea a fost repetata, astfel ca în final s-au nationalizat toate registrele parohiilor, adesea inclusiv pâna în 1950.
Dorim sa mentionam în acest sens faptul ca în Biserica Catolica obligativitatea existentei, în fiecare parohie, a matricolelor de botez, cununie si înmormântare dateaza din secolul al XVI-lea, mai precis din timpul Conciliului Ecumenic de la Trento, Italia (1545-1563). Aceasta obligativitate s-a referit mereu, pâna în prezent, la toate parohiile catolice de toate riturile, din întreaga lume. În Transilvania, Banat si Bucovina matricole bisericesti au existat înca cu mult înaintea instalarii autoritatii habsburgice, element ce este întâlnit la mai toate confesiunile de aici. În Biserica Ortodoxa din Ardeal si Banat, aflata în supunere fata de mitropolitii de la Sremski Karlovci, matricolele bisericesti au fost introduse, în mod unitar si obligatoriu de mitropolitul Moise Petrovici în anul 1727. Acest norme s-au adoptat de catre autoritatile bisericesti si nu de catre cele civile, ele venind ca urmare a prevederilor si traditiilor canonice specifice. Administratia civila a introdus târziu, în secolul al XIX-lea, matricolele de stare civila, aceasta fiind o urmare a procesului separarii Statului de Biserica si a dezvoltarii administratiei de stat. Matricolele bisericesti atesta starea canonica de crestin catolic botezat, cununat în Biserica, ori raposat si înmormântat cu asistenta preotului si apartenenta confesionala a persoanelor înregistrate în paginile lor si nu calitatea de cetatean. Scopul matricolelor bisericesti este unul total diferit de cel al matricolelor de stare civila, chiar daca, ca si forma, ele se aseamana foarte mult.
Episcopii Bisericii Catolice din România, de ambele rituri, considera ca este momentul ca organizarea, functionarea si integritatea fondurilor arhivistice ale Bisericii Catolice, dar si în general, a arhivelor confesionale, sa fie recunoscuta si garantata într-o Românie moderna si democratica, la fel ca în toate celelalte tari europene. Garantarea dreptului la identitate prevazut în Constitutia României, (art. 6), a dreptului la libertatea constiintei, a gândirii, a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase (art. 29) si dreptul la informatie (art. 31), trebuie sa stea la baza functionarii arhivelor bisericesti, dar si a retrocedarii catre proprietarii de drept, adica cultele religioase, a tuturor fondurilor arhivistice confiscate. Tocmai în acest punct, Statul Român, prin aprobarea modificarii Legii 16/ 1996, în favoarea crearii premiselor recuperarii de catre eparhiile si diecezele noastre, si în general, de catre cultele religioase a materialului arhivistic confiscat, îsi va face o datorie de onoare si va respecta legea, redând fiecarui cult o parte a traditiei si memoriei sale istorice de care a fost lipsit în mod abuziv în trecut.
Stimate Domnule Presedinte!
În lumina acestor fapte, Va rugam sa Va aplecati asupra solicitarii noastre si sa solutionati favorabil o chestiune de ordin moral si reparatoriu care se înscrie în mod cert pe linia condamnarii dictaturii comuniste prin masuri luate în spiritul justitiei si al dreptatii, în decursul ultimelor doua decenii, începând din 1989 si pâna în prezent.
În speranta întelegerii apelului nostru si a unei rezolvari favorabile, va asiguram de sprijinul nostru spiritual,

Bucuresti, la 12 decembrie 2011

† Lucian MURESAN, Arhiepiscop Major, Arhiepiscopia Româna Unita, Greco-Catolica de Alba Iulia si Fagaras (Blaj), Presedinte
† Dr. Ioan ROBU, Arhiepiscop si mitropolit, Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti, Vicepresedinte
† Martin ROOS, Episcop de Timisoara, Responsabilul Comisiei pentru bunurile Culturale Ecleziastice în cadrul Conferintei Episcopilor din România