„Comemorarea martirilor neamului românesc, cazuti în noaptea de 13-14 septembrie 1940 la Ip, are loc ca în fiecare an de sarbatoarea Înaltarii Sfintei Cruci. Festivitatile s-au desfasurat dupa urmatorul program:
12:15 – 12:20 – Primirea oficialitatilor de catre primarul comunei Ip;
12:20 – 12:30 – Deplasarea la mormântul comun al martirilor;
12:30 – 13:50 – Desfasurarea ceremonialului militar religios, depuneri de coroane;
13:50 – 15:30 – Întâlnirea persoanelor oficiale cu locuitorii comunei.
Parastasul a fost oficiat anul acesta numai de catre preotii greco-catolici din protopopiatul Simleu-Silvaniei. Acest lucru a fost posibil dupa ce s-a semnat în prealabil un protocol între Protopopiatul greco-catolic Simleu-Silvaniei si Protoieria ortodoxa Simleu-Silvaniei, protocolul precizând ca: „Soborul preotilor ortodocsi va celebra Sfânta Liturghie încheiata cu Parastas, iar Parastasul din cadrul Ceremonialului Oficial de Comemorare al Eroilor desfasurat la Mormântul Eroilor va fi celebrat de catre soborul preotilor greco-catolici.”
În prezenta prefectului de Salaj, Alexandru Vegh, a numerosi sefi de institutii, oameni politici, a garzii militare si a numerosi credinciosi, soborul preotilor greco-catolicii condus de catre pr. Gheorghe Turcas – Vicarul foraneu al Salajului, pr. Nicolae Bodea – Protopop al Simleului si pr. Arhimandrit Roman Tarcisiu, s-a rugat pentru odihna vesnica a celor 157 de suflete care asteapta învierea mortilor în groapa comuna din cimitirul de lânga vechea biserica a satului.
Masacrul din Ip se înscrie în seria masacrelor anti-românesti desfasurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord în toamna anului 1940. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 trupe maghiare ce faceau parte din armata de ocupatie cantonata în Simleu-Silvaniei, împreuna cu localnici maghiari si cu membri ai organizatiei „Straja natiunii” (Nemzetorség) au ucis 157 de localnici români.
Dupa Dictatul de la Viena din 30 august 1940, NV Transilvaniei intra sub ocupatie maghiara. Teritoriul ocupat de horthysti în timpul celui de-al doilea razboi mondial a ramas în istorie sub numele de Transilvania de Nord si cuprindea nord-vestul regiunii cu acelasi nume precum si tinuturile secuiesti. Un numar de 8 judete din totalul de 23 câte numara Transilvania în perioada interbelica au fost înstrainate în întregime, iar alte trei au fost despartite în doua. Astfel, judetul Salaj este si el alipit Ungariei, iar la data de 8 septembrie 1940 Armata a II-a intra în orasul Zalau. Imediat dupa ocuparea teritoriul transilvanean, a început seria masacrelor împotriva populatiei civile românesti. Cel mai afectat de teroarea horthysta a fost Salajul, unde au fost masacrati 477 de români.
Cea mai mare si mai îngrozitoare atrocitate comisa de armata ungara în complicitate cu etnicii maghiari locali, unde au cazut cele mai numeroase victime nevinovate – 157 de morti – cu ocazia ocuparii Ardealului, este cea de la Ip, localitate din judetul Salaj, aflata la 45 km de orasul Zalau.