AcasăŞtiri201231 Octombrie: Sub semnul credinţei. Simpozionul „Arestarea Episcopilor” de la Baia Mare

Episcopia Greco-Catolică Oradea

Adresă:

Str. Mihai Pavel nr. 4
410210 - Oradea
România

Telefon:

+40.259.436.492 +40.359.410.844 +40.359.410.845

Fax:

+40.259.430.509

Email:

Utilizatorii care au cont de email pe acest site, se pot autentifica folosind:

Ştiri

Sub semnul credinţei. Simpozionul „Arestarea Episcopilor” de la Baia Mare

Sub semnul credinţei. Simpozionul „Arestarea Episcopilor” de la Baia Mare

În urmă cu 64 de ani, în zilele de 28/29 octombrie 1948, episcopii greco-catolici români au fost arestaţi de autorităţile comuniste. Era momentul în care Biserica Română Unită rămânea fără păstori, scopul final fiind acela de desfiinţare şi anihilare a acestei biserici, credincioşii şi preoţii ei urmând apoi să fie incluşi, în mod forţat, în Biserica Ortodoxă Română.
În amintirea acelor momente, la Baia Mare, în zilele de 26-27 octombrie 2012, s-a organizat a VIII-a ediţie a Simpozionului comemorativ „Arestarea Episcopilor”, unde lucrările ştiinţifice expuse de referenţi au adus la lumină date, evenimente şi interpretări noi din trecutul Bisericii Greco-Catolice, tocmai pentru a ne aminti şi cunoaşte mai bine evenimentele din jurul anilor 1948-1949. Este salutară contribuţia la susţinerea acestui Simpozion a Parohiei Greco-Catolice „Sfântul Anton de Padova” şi a A.G.R.U. Filiala Baia Mare III, unii din membri ei trăindu-şi şi mărturisindu-şi credinţa „în catacombe”, pentru ca astăzi, ea să fie fructificată în organizarea acestor sesiuni de comunicări ştiinţifice.
În prezenţa unui grup de preoţi şi credincioşi din împrejurimile Băii Mari, în Biserica „Sfântul Anton de Padova” s-a celebrat Sf. Liturghie pentru Episcopii martiri, pontificată de Preasfinţia Sa Vasile Bizău, Eparhul locului. În omilia sa, ierarhul băimărean compara viaţa de martir a sfântului zilei, Sfântul Dumitru, cu cea a înaintaşilor lui, care în anul 1948, nu s-au lepădat de credinţă şi nu au cedat presiunilor făcute asupra lor.
Dacă în prima zi, punctul de referinţă al simpozionului a fost pus sub semnul credinţei şi al rugăciunii, a doua zi acesta s-a centrat pe ştiinţă, prin comunicările ştiinţifice prezentate de lect. dr. Ciprian Ghişa, dr. Maria Riţiu, dr. Ioana Bonda, pr. dr. Ioan Tâmbuş, pr. dr. Zaharia Pintea, drd. Sergiu Soica şi dr. Silviu Sana. Surprinzător, temele abordate de referenţi au captat atenţia auditoriului, în numele cărora pr. Simeon Mesaroş a încurajat şi mobilizat întreaga sală spre a recepta mesajul fiecărei lucrări şi a-l transmite mai departe. S-a vorbit astfel, despre pregătirea clerului înalt, mai exact a canonicilor, în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, care, conform relatării d-şoarei Ioana Bonda, nu şi-au abandonat idealurile, ci le-au valorificat în mijlocul credincioşilor, organizând parohii şi şcoli, trasând în acest fel „linii directoare” de cultură şi spiritualitate ce au fost urmate şi asumate apoi de mulţi dintre românii transilvăneni. Comunicarea Părintelui Ioan Tâmbuş a creionat cu multe şi interesante referinţe, primul voiaj făcut de Episcopul Alexandru Rusu în nou înfiinţată eparhie a Maramureşului, vizitând într-o perioadă foarte scurtă (5-9 septembrie 1931) peste 30 de parohii româneşti şi rutene. Tot despre Episcopul Alexandru Rusu a vorbit şi dl. Sergiu Soica, evidenţiind amănunte legate de presiunile făcute de autorităţile comuniste asupra ierarhului băimărean, de a trece la Biserica Ortodoxă. Referentul a evocat atitudinea demnă a ierarhului băimărean, de refuz al trecerii la Biserica Ortodoxă, în antiteză cu cea a canonicului greco-catolic de Cluj, Emil Iuga, favorit al comuniştilor pentru ocuparea scaunului mitropolitan de la Blaj, încă din 1946. Atitudinea acestuia din urmă a fost una duplicitară, cerând de mai multe ori, după interzicerea Bisericii Greco-Catolice, doar funcţia de Mitropolit în schimbul trecerii sale la ortodoxie. Această schimbare s-a petrecut în ultimii ani de viaţă, trecând la Biserica Ortodoxă fără a mai pune condiţii. Despre cercul de intelectuali ai revistei „Cultura Creştină” a relatat Pr. Zaharie Pintea, această revistă fiind, pe de o parte, „port-drapelul” idealului naţional, religios şi cultural al Bisericii Greco-Catolice, iar pe de alta, un bun şi critic observator la adresa curentelor politice de extremă dreaptă şi stângă, care şi-au făcut simţită prezenţa în tot spaţiul românesc. Această poziţie de vârf a revistei blăjene a fost câştigată tocmai prin calitatea, perseverenţa şi dăruirea celor care au scris în paginile ei, polemizând, atunci când era cazul, apărând valorile creştine şi umane, urmărind promovarea teologiei, filosofiei, literaturii şi istoriei. A urmat comunicarea intitulată „Discursuri «teologice» anti-greco-catolice în Nord-Vestul României (1946-1964)” a cărui scop principal a fost descifrarea câtorva mesaje de chemare la unificarea bisericească adresate clerului şi credincioşilor greco-catolici, de către ierarhii şi teologii ortodocşi. Între promotori, mijloace şi discursul oficial s-a căutat dacă a existat o motivaţie teologică a unificării bisericeşti din 1948, evidenţiind argumentele şi metodele folosite pentru receptarea mesajului de către credincioşi. Tot pe perioada anilor de clandestinitate a Bisericii Greco-Catolice a vorbit şi d-na prof. Maria Riţiu, a cărei referinţe concrete despre „călăi”, victime şi torţionari, a introdus auditoriul în cazuri reale întâmplate în zona Maramureşului. O comunicare interesantă a fost prezentată de Ciprian Ghişa a cărui temă, substituie oarecum metoda investigaţiei istorice cu cea a investigaţiei timpului prezent, în ale cărei valenţe, Biserica Greco-Catolică din România încearcă să îşi facă loc, pentru a fi actuală şi aproape de credincioşii săi, aşa cum a fost în decursul istoriei sale. Ţinând pasul cu provocările modernităţii, aceasta a reuşit să se constituie ca impuls şi reper chiar şi pentru Biserica Ortodoxă Română din Transilvania, în a-şi disciplina şi organiza proprii credincioşi.
Sub semnul credinţei şi al ştiinţei, la Baia Mare, în aceste zile ne-am amintit despre oameni, fapte şi cuvinte. Roadele acestei întâlniri au fost bogate, pe de o parte, prin diversitatea temelor abordate de cercetători, iar pe de alta, prin publicul prezent, în ale cărui întrebări şi evocări, ne-am regăsit cu toţii, scriind împreună această filă de istorie, în memoria episcopilor greco-catolici martiri.
Silviu Sana

 

Evenimente foto legate de această ştire

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Caută ştire:

Anul: 2017 » Eveniment: Deschiderea Centenarului Marii Uniri în judeţul Sălaj » Titlu: 24202.jpg

Anul: 2017
Eveniment: Deschiderea Centenarului Marii Uniri în judeţul Sălaj
Titlu: 24202.jpg