AcasăŞtiri20122 Octombrie: Comunicat de presă CCEE: Provocările evanghelizării în Europa: mesajul episcopilor europeni

Episcopia Greco-Catolică Oradea

Adresă:

Str. Mihai Pavel nr. 4
410210 - Oradea
România

Telefon:

+40.259.436.492 +40.359.410.844 +40.359.410.845

Fax:

+40.259.430.509

Email:

Utilizatorii care au cont de email pe acest site, se pot autentifica folosind:

Ştiri

Comunicat de presă CCEE: Provocările evanghelizării în Europa: mesajul episcopilor europeni

Comunicat de presă CCEE: Provocările evanghelizării în Europa: mesajul episcopilor europeni

Mesajul şi declaraţia episcopilor de la sfârşitul Adunării Plenare
a Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE)
St. Gallen, Elveţia – 27-30 Septembrie 2012

Liturghia naţiunilor, transmisă în direct de către televiziunea elveţiană din Catedrala din St. Gallen a marcat sfârşitul Adunării Preşedinţilor Conferinţelor Episcopale din Europa (27-30 Septembrie 2012), convocată de către CCEE. La sfârşitul întâlnirilor participanţii au adoptat un mesaj referitor la provocările evanghelizării în Europa.

În ajunul Anului Credinţei, proclamat de către Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea, şi al Sinodului Episcopilor din întreaga lume pe tema Noii Evanghelizări, CCEE s-a întrunit pentru Adunarea sa anuală în St. Gallen, Elveţia – locul secretariatului – cu ocazia aniversării a 1400 de ani de la venirea Sfântului Gallen în oraş, răspunzând invitaţiei episcopului locului, Mons. Markus Büchel.
Din 27 până în 30 Septembrie s-a lucrat în mod intens şi fructuos în lumina credinţei, într-o atmosferă fraternă, cu dăruire din partea fiecăruia, ca păstori ai comunităţii creştine, dar şi ca şi cetăţeni europeni.
La sfârşitul lucrărilor participanţii la Adunarea Plenară a CCEE au adoptat următorul mesaj:

Mesajul Adunării Plenare a CCEE
St. Gallen, Elveţia, 30.09.2012

Preşedinţii Conferinţelor Episcopale din Europa, care s-au reunit în Adunarea lor plenară între 27 şi 30 Septembrie la St. Gallen (Elveţia), au discutat despre provocarea evanghelizării în ajunul Anului Credinţei, proclamat de către Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea. Episcopii şi-au exprimat încă o dată recunoştinţa şi afecţiunea pentru Sfântul Părinte şi, de asemenea, pentru Magisteriul şi Ministerul său petrin.
Suntem conştienţi că vestea cea bună a lui Isus Hristos a fost „Da”-ul final al lui Dumnezeu pentru viaţa omului, pentru libertate şi iubire. De fapt, Evanghelia ne revelează adevărul despre Dumnezeu-Iubire şi adevărata faţă a Omului, care îl salvează de răul moral, conducându-l spre plinătatea umanităţii sale. Luând act de devierile grave ale liberalismului economic şi etic, dorim să amintim că astăzi creştinismul este mai actual ca niciodată şi oferă tuturor patrimoniul său de o actualitate perenă, deoarece proclamă un umanism personalist şi comunitar. Privind la Hristos, Biserica îl vesteşte pe omul mântuit de păcat, deschis spre ceilalţi şi spre Dumnezeu-Creatorul, profund înrădăcinat în El, izvor şi garant al valorilor care orientează acţiunea fiecăruia şi a popoarelor. Culturile laice, care se confruntă pe diferitele viziuni antropologice, nu trebuie să privească cu suspiciune mesajul creştin, care dintotdeauna a deschis aripa credinţei şi aripa raţiunii. Cele două aripi aparţin omului şi istoriei europene şi sunt la baza civilizaţiei noastre. Biserica, dând mărturie despre adevăr şi credinţă, participă la dezbaterile culturale şi sociale cu propriul său patrimoniu de înţelepciune şi cultură, prezentându-şi astfel elaborările adevăratei raţiuni. Intenţia de a redefini bazele naturale ale societăţii, cum ar fi familia sau convieţuirea tradiţiilor istorice şi religioase, apare ca nefiind deloc întâmplătoare.
Ne întrebăm care este scopul atitudinilor de respingere şi de discreditare sistematică care exprimă intoleranţă şi uneori chiar discriminare şi care incită la ură faţă de credinţa şi doctrina creştină, deci faţă de creştini. Unii consideră că vocea lor este incomodă şi îi acuză de intoleranţă şi de obscurantism: de fapt, aceasta este percepută ca fiind periculoasă pentru că este o voce liberă, care nu se apleacă intereselor şi nu este dispusă să cedeze şantajului. Destabilizarea persoanei umane şi a societăţii nu este în favoarea omului, ci reprezintă interese partizane.
În lumina învăţăturii Conciliului Vatican II, acordăm o mare însemnătate libertăţii umane, care trebuie folosită în vederea respectării dreptului persoanei şi a convingerilor ei religioase.
Am fost informaţi de situaţia dificilă a credincioşilor catolici din Bosnia şi Herţegovina. Suntem îngrijoraţi de soarta lor, pe care o vom urmări cu atenţie, sperând ca libertatea lor să fie garantată.
În contextul european în care trăim, cerem respect deplin şi disponibilitate la dialog, fără prejudecăţi şi aroganţă. Creştinii îşi simt responsabilităţile lor de cetăţeni şi se bazează pe un patrimoniu de adevăr de două mii de ani, care se manifestă prin roade ale slujirii, binelui şi civilizaţiei. Misiunea noastră ne obligă să fim păstori înţelepţi ai comunităţilor prezente în istorie, precum drojdia în aluat, ca şi candelele ce strălucesc lumina lui Hristos pentru binele tuturor.

(mesaj aprobat de participanţii la Adunarea Plenară a CCEE)

Discursul inaugural al Preşedintelui
Cardinalul Péter Erdő, preşedintele CCEE, a deschis lucrările printr-un rezumat al realizărilor de pe parcursul anului şi a evidenţiat principalele aspecte care urmau a fi abordate. Punctele de interes principal au fost: drumul dificil al Uniunii Europene în problema valorilor şi idealurilor – dintre care ies în evidentă libertatea religiei şi respectul pentru viaţă şi familie – economia, care este cauza vastei răspândiri a sărăciei, precum şi relaţia cu popoarele africane.

Mesajul Sfântului Părinte
Printr-un mesaj trimis Preşedintelui CCEE, cardinalul Péter Erdő, prin Secretarul de Stat, cardinalul Tarcisio Bertone, Sfântul Părinte cere Bisericii din Europa „să mediteze asupra datoriei continue a evangheliza şi asupra urgenţei acesteia în ziua de azi”, urmând exemplul Sfântului Gallen, care învăţa că „mesajul creştin este semănat şi se înrădăcinează acolo unde este trăit în mod autentic şi elocvent de către o comunitate”. În timpul lucrărilor, preşedinţii au dorit să mulţumească Sfântului Părinte printr-o scrisoare, pentru cuvintele şi Magisteriul său.

Obligaţii statutare
În cursul lucrărilor au fost ascultate rapoartele comisiilor CCEE cu privire la munca depusă şi la perspectivele de viitor. Adunarea a apreciat eforturile şi proiectele, confirmând şi recunoscând importanţa lor. În acelaşi timp au fost numiţi preşedinţii următoarelor Comisii ale CCEE:
La conducerea Comisiei „Caritas in Veritate” a fost reales pentru încă un an Mons. Giampaolo Crepaldi, episcop de Trieste (Italia).
La conducerea Comisiei „Cateheză, Şcoală şi Universitate”, a fost numit Mons. Marek Jędraszewski, arhiepiscop de Lódz (Polonia), care a fost reconfirmat şi la conducerea secţiunii „Universitate”; la secţiunea „Cateheză” a fost ales Mons. Duro Hranic, episcop auxiliar de Đakovo şi Osijek (Croaţia), iar la Secţiunea „Şcoală” a fost ales Mons. Eric Aumonier, episcop de Versailles (Franţa).
La conducerea Comisiei „Comunicaţii Sociale” a fost numit Mons. José Ignacio Munilla Aguirre, episcop de San Sebastian (Spania).
În cele din urmă, la conducerea „Serviciului European pentru Vocaţii” a fost numit Mons. Oscar Cantoni, Episcop de Crema (Italia).

Provocările actuale ale Europei: aspecte sociale şi spirituale
Introducerea în această temă a fost încredinţată arhiepiscopului de Malines-Bruxelles, mons. André-Joseph Léonard, Preşedintele Conferinţei Episcopale din Belgia, prof. Marta Cartabia, profesor de drept şi Judecător al Curţii Constituţionale din Italia şi prof. Kuno Schedler, profesor de economia afacerilor la Universitatea din St. Gallen.
Conferinţele au oferit elemente şi perspective de mare interes pentru discuţiile Adunării. Există în acest moment un conflict important între diferite viziuni laice asupra dreptului şi a fundamentelor sale. Conceptul de natură umană, care stă la baza experienţei şi culturii universale, este considerat de multe ori ca fiind depăşit. Linia de separare este din ce în ce mai puternică între diferitele viziuni antropologice care duc la orientări, interpretări şi alegeri grave şi opuse. Este cazul bioeticii – de la embrion la avort, de la fecundare asistată la eutanasie – al relaţiilor cu religiile şi Bisericile, al nediscriminării, al familiei şi al drepturilor copiilor, precum şi al problemei delicate a suveranităţii statelor. Episcopii au reafirmat libertatea de a vesti Evanghelia şi doctrina socială a Bisericii, ştiind că ea este sursa patrimoniului de speranţă şi umanism, care este ţesutul fundamental al civilizaţiei europene.

Libertatea religiei
Adunarea a acordat o atenţie specială şi concretă persecuţiilor în curs împotriva creştinilor în lume: şi-a reînnoit apropierea faţă de Bisericile persecutate, cerând comunităţii internaţionale să-şi facă auzită vocea într-un mod clar şi continuu, pentru ca dreptul la libertatea religiei să fie respectat şi apărat oriunde şi oricând. S-a discutat şi despre „Observatorul asupra discriminării şi intoleranţei împotriva creştinilor din Europa”, exprimând o puternică dezaprobare referitor la aceste realităţi dureroase care, atunci când se întâmplă, reprezintă o involuţie a culturii şi civilizaţiei şi le contrazice propunerile şi intenţiile. S-a reînnoit şi dorinţa de a contribui la munca de aprofundare culturală a categoriilor fundamentale de „libertate” şi de „discriminare”.

De asemenea, comunicarea referitoare la activitatea desfăşurată împreună cu COMECE, pe problematicile sociale a primit încurajări din partea tuturor, în vederea unei acţiuni mai eficiente în serviciul comunităţii europene. Experienţa vizitei la Strasbourg a Preşedinţilor Conferinţelor Episcopale din Europa de Sud-Est, a Simpozionului Episcopilor din Europa şi Africa, precum şi cea a Sinodului Episcopilor Catolici Orientali din Europa ce a avut loc la Oradea (România) au fost considerate în mod special interesante şi utile.

Lumina şi harul Euharistiei zilnice au ghidat lucrările Adunării, care s-au încheiat sub protecţia maternă a Preasfintei Fecioare Maria, Mamă a Bisericii, şi cu o rugăciune către Sfântul Gallen din timpul Sfintei Liturghii, celebrată în catedrala plină de credincioşi şi transmisă în direct de către televiziunea elveţiană.

Contacte pentru presă
Pentru CCEE, Thierry Bonaventura - Tel. +41 71 227 60 44, Mob. +41 78 851 60 40, media@ccee.ch
Pentru Conferinţa Episcopală Elveţiană, Walter Müller - Tel. +41 26 510 15 15, Mob. +41 79 446 39 36, walter.mueller@bischoefe.ch
Pentru Dieceza de St. Gallen, Sabine Rüthemann - Tel. +41 71 227 33 65, Mob. +41 79 423 20 30, ruethemann@bistum-stgallen.ch

Consiliul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE) reuneşte cele 33 de Conferinţe Episcopale de pe continent, reprezentate de preşedinţii lor, şi Arhiepiscopul de Luxemburg, Arhiepiscopul Principatului de Monaco, Arhiepiscopul Maronit al Ciprului, precum şi Episcopul de Chişinău (Republica Moldova) şi Episcopul de Muncaci (Ucraina). Preşedintele CCEE este Cardinalul Péter Erdő, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, Primat al Ungariei; vicepreşedinţi sunt: Cardinalul Angelo Bagnasco, Arhiepiscop de Genova, şi Arhiepiscopul de Przemyśl (Polonia), Józef Michalik. Secretarul General al CCEE este Părintele Duarte da Cunha. Sediul Secretariatului este în St. Gallen (Elveţia).
Biroul de presa CCEE

 

Evenimente foto legate de această ştire

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Caută ştire:

Anul: 2017 » Eveniment: Concertul caritabil „Bucuria Crăciunului” » Titlu: 24470.jpg

Anul: 2017
Eveniment: Concertul caritabil „Bucuria Crăciunului”
Titlu: 24470.jpg