AcasăŞtiri20184 Iulie: Iuliu Maniu, omul care a adus Transilvania acasă

Episcopia Greco-Catolică Oradea

Adresă:

Str. Mihai Pavel nr. 4
410210 - Oradea
România

Telefon:

+40.259.436.492 +40.359.410.844 +40.359.410.845

Fax:

+40.259.430.509

Email:

Utilizatorii care au cont de email pe acest site, se pot autentifica folosind:

Ştiri

Iuliu Maniu, omul care a adus Transilvania acasă

Iuliu Maniu, omul care a adus Transilvania acasă

Iuliu Maniu este cel mai cunoscut dintre liderii ardeleni ai Marii Unirii. Lider al Partidului Naţional Român, acesta a fost preşedintele organismului care a transferat puterea autorităţilor de la Bucureşti. 30 de ani mai târziu ajungea într-o temniţă, acuzat de regimul comunist că ar fi vrut să formeze un guvern al României în exil.
Aflat în banca acuzaţilor la procesul-mascaradă din noiembrie 1947, Iuliu Maniu trebuie că şi-a reprimat multe gânduri amare. Era avocat, provenea dintr-o familie de judecători. Prin tatăl său, judecătorul Ioan Maniu, era nepotul lui Simion Bărnuţiu, marele ideolog al Revoluţiei ardelene de la 1848. Prin mama sa, Clara, era descendentul lui Iuliu Coroianu, unul dintre Memorandiştii din 1892, cei închişi pentru că apăraseră drepturile românilor contra maghiarizării.
Cristian Borz, preot: În casa de la Bădăcin s-au luat hotărâri importante pentru soarta românilor din Transilvania. Simion Bărnuţiu a poposit de foarte multe ori în această casă. Memorandiştii de la 1892 s-au întâlnit şi s-au sfătuit în această casă. Mai mult, se pare că Iuliu Coroianu, care era fratele mamei lui Iuliu Maniu, ar fi dat dat chiar ultimele tuşe Memorandului chiar aici în casă, Memorandumul care a fost trimis împăratului.
În 1905, tânărul avocat Iuliu Maniu cu studii la Cluj, Budapesta şi Viena, devine reprezentant al românilor în Parlamentul de la Budapesta. Rigoarea argumentelor, fluenţa în mai multe limbi străine şi moralitatea fără pată i-au adus inclusiv respectul adversarilor.
Prof. Florin Muller, Universitatea Bucureşti: Contele maghiar Istvan Tisza, care fusese creatorul legii cu privire la învăţământul şi la integrarea naţională a minorităţilor, spunea că Iuliu Maniu jigneşte principiile statului maghiar într-o limbă maghiară perfectă.
Primul Război Mondial îl găseşte pe Iuliu Maniu de jurist al Episcopiei greco-catolice de la Blaj şi vicepreşedinte al Partidului Naţional Român.
În toamna lui 1918, Iuliu Maniu se află la Viena, copleşită de tulburările care au însoţit prăbuşirea Imperiului. Deşi avea un grad inferior, autoritatea sa în rândul soldaţilor români era imensă. Autorităţile militare vieneze i-au cerut să folosească regimentele româneşti pentru a păstra ordinea în oraş.
Conf. univ.Valentin Şerdan-Orga, director BCU Cluj: Prezenţa lui Maniu i-a adus pe toţi la acelaşi numitor; a reuşit să evite contaminarea cu ideologia revoluţionară şi cu dezmăţul care a cuprins trupele austriece, au asigurat pentru o bună perioadă de timp ordinea în Viena. Sigur exista şi autoritatea unui general român, Ioan Boeriu, care avea în cadrul Ministerul de Război avea şi o funcţie, după ce a fost proclamată Republica. Prezenţa lui ca şi militar, şi a lui Iuliu Maniu prin prestanţa de care se bucura, a păstrat aceste trupe române la un loc, au fost aduse apoi într-o ordine în Transilvania devenind elemente ale gărzilor naţionale.
La 18 octombrie, în Parlamentul de la Budapesta, Alexandru Vaida Voevod dă citire Declaraţiei de Autodeterminare a românilor, apoi ia fiinţă Consiliul Naţional Român, un guvern provizoriu care a preluat puterea în toate teritoriile locuite de români: Transilvania, Crişana şi Banat.
În cadrul acestor tratative, Maniu a spus foarte clar ce vor românii: să îşi decidă singuri soarta. Ruptură totală.
Folosindu-se de reţelele Partidului Naţional Român, de cele ale Bisericii Greco-Catolice şi a celei Ortodoxe, în toate comitatele şi aşezările din Transilvania au apărut Consilii Naţionale Româneşti. Ele i-au ales 1228 de delegaţi pentru Adunarea Naţională de la Alba Iulia.
Rezoluţiunea de Unire a fost citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.
Florentin Crihălmeanu, episcop greco-catolic: Ceea ce spune episcopul Hossu acolo este foarte important, e ceasul Domnului. A fost efectiv un timp un cheros, daca nu se intampla atunci, mai devreme sau mai tarziu, nu era loc de asa ceva. A fost un timp cu totul extraordinar.
Prof. Florin Muller, Universitatea Bucureşti: Transilvania a străbătut o lungă perioadă printr-o interfaţă care a fost denumită Consiliul Dirigent, Partidul Naţional Român în frunte cu Iuliu Maniu, operând din punct de vedere administrativ în această zonă încă o bună perioadă de timp, până în 1920 în timpul guvernului Averescu, când administraţia centralizată de la Bucureşti devine dominantă şi regulile administrative se construiesc altfel.
Din poziţia de preşedinte al Consiliului Dirigent, în 1919, Iuliu Maniu înfiinţează 20 de licee în Transilvania cu predare în limba română. Înainte de Unire erau doar 3. Înfiinţează 20 de licee, unul chiar la Şimleul Silvaniei, căruia îi dă numele unchiului său "Simion Bărnuţiu". Tot el, contribuie prin acel minister din cadrul Consililului Dirigent, la înfiinţarea secţiei române a Universităţii de la Cluj.
Implicat în viaţa politică din capitala României unite, inclusiv ca premier, Iuliu Maniu şi-a păstrat comportamentul auster. Singura casă pe care a deţinut-o vreodată era cea din mijlocul viilor de la Bădăcin, Casa din Dealul Ţarinei. În 1933 a donat un teren şi o sumă substanţială pentru ridicarea şcolii unde elevii din Bădăcin învaţă şi astăzi:
În 1934, 50 de studenţi au venit şi au făcut voluntariat, au locuit la Dealul Ţarinei, în casa lui Iuliu Maniu, toată vara au ajutat meşterii care construiau casa, adică să o zidească şi să pună acoperişul. A fost şi o inaugurare parţială. Lucrările au continuat. S-au strâns fonduri. Iuliu Maniu a făcut prima donaţie - pe lângă faptul că a donat această proprietate, a donat şi bani, 600.000 de lei, o sumă mare. S-au mai implicat şi Banca Naţională, chiar şi Consiliul de Miniştri, sigur cu sume mai mici, au fost 117 donatori sau donaţii care au contribuit la ridicarea şcolii. Ea a fost finaluizată în 1937, în toamna lui 1937 primii copii încep cursurile la această şcoală.
Întreaga comunitate, la fel ca România întreagă a fost zguduită de instaurarea regimului comunist. În anii '50, aproape toată familia Maniu era arestată. Între arestaţi se număra şi tatăl lui Tudor Boilă, unul dintre descendenţii lui Iuliu Maniu.
Ing. Tudor Boila, descendent al lui Iuliu Maniu: Pe vremea comuniştilor, tatăl meu în calitate de tânăr, angajat politic împreună cu nişte prieteni au redactat un memoriu către Occident, în care ei prezentau situaţia din ţară. Au fost trădaţi de unul dintre cei care au redactat documentul şi a fost condamnat la puşcărie şi a executat 8 ani.
Cei mai mulţi membrii ai familei au aflat în închisoare că Iuliu Maniu a murit în detenţie în februarie 1953. Omul care a condus integrarea Transilvaniei în România se află şi astăzi, într-un loc neştiut, în Cimitirul Săracilor de la Sighet.
Sora lui Iuliu Maniu, călugăriţa Cecilia, a murit de foame, în 1956. Plasată în domiciliu forţat la o vârstă înaintată şi mutată într-o odaie din Şimleul Silvaniei, Cuvioasa, cum îi spun şi astăzi cu evlavie oamenii locului, era ajutată în ascuns. Era foarte iubită, sprijinise sute de familii cu bani, hrană, medicamente şi vorbe bune. Securitatea a pus însă casa sub pază permanentă.
Ing. Tudor Boila, descendent al lui Iuliu Maniu: Familia nu o mai putea ajuta pentru că erau în puşcării. Tatăl meu era în puşcărie, fratele lui, bunicul meu, tatăl tatălui, sora tatălui, toţi erau în puşcării, nu puteau să ia legătura cu ea. Nu aveau cum să o ajute Trăiau şi ei într-o sărăcie lucie, rămăsese acasă doar o soră de-a tatălui, cu mama tatălui. Ea terminase facultatea de matematică, fusese profesoară, a fost dată şi ea afară. Nu şi-a putut găsi nimic de lucru. A fost pe străzi şi ea, femeie de serviciu, foarte greu.
În ciuda atâtor grozăvii, Casa din Dealul Ţarinii îşi recapătă treptat înfăţişarea originală. Donaţiile exclusiv particulare au fost folosite de preotul Cristian Borz pentru o adevărată restaurare, după fotografii şi documente de epocă.
Cristian Borz: În perioada comunistă prispa a fost închisă cu placaje, cu sticlă şi ea continua până în partea cealaltă, acolo exista o uşă. Desfăcând aceste placaje, am descoperit ornamentele care astăzi se văd, sunt cele originale, au fost recondiţionate. Am descoperit cu acea placă din anul 213 care vorbeşte cu vizita împăratului roman Marcus Aurelius Antonius la Porolissum care a fost salvată de către Iuliu Maniu şi adusă aici, încastrată în peretele casei.
Ca să fie gata la 1 Decembrie 2018, casa lui Iuliu Maniu - care va fi dedicată exclusiv educaţiei tinerilor, cum a dorit proprietarul ei - are nevoie de încă 200.000 de euro. Nenumărate mici donaţii au redus deja la jumătate devizul iniţial.

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Caută ştire:

Anul: 2018 » Eveniment: Vernisajul expoziţiei „Semnul lui Iona” » Titlu: 26571.jpg

Anul: 2018
Eveniment: Vernisajul expoziţiei „Semnul lui Iona”
Titlu: 26571.jpg