AcasăŞtiri20174 Iulie: Europa: realitate pluriformă şi pasionantă

Episcopia Greco-Catolică Oradea

Adresă:

Str. Mihai Pavel nr. 4
410210 - Oradea
România

Telefon:

+40.259.436.492 +40.359.410.844 +40.359.410.845

Fax:

+40.259.430.509

Email:

Utilizatorii care au cont de email pe acest site, se pot autentifica folosind:

Ştiri

Europa: realitate pluriformă şi pasionantă

Europa: realitate pluriformă şi pasionantă

A 45-a Întâlnire a Secretarilor generali ai Conferinţelor episcopale din Europa
Bucureşti, România, 30 iunie – 3 iulie 2017

Europa este astăzi, mai mult ca oricând, o realitate complexă. Europa „la plural” include şi necesitatea de a face faţă împreună provocărilor. În Europa se impune tot mai mult o cultură pluralistă puternic marcată de secularism şi de individualism. Cu toate acestea, voinţa de a împărtăşi valori comune, bazate pe Adevăr, împreună cu dorinţa după Dumnezeu, cresc tot mai mult, mai ales printre generaţiile tinere.
Biserica Catolică vede în timpul prezent o oportunitate de a putea trăi şi mărturisi cu reînnoit angajament bucuria Evangheliei lui Isus: aceea a unui Dumnezeu care din iubire şi-a asumat condiţia de fiinţă umană, asigurându-i omului sprijinul său şi în momentele cele mai dificile ale istoriei sale. Însoţind pluralismul european în lumina mesajului creştin, Biserica vrea să dea mărturie despre această iubire a lui Dumnezeu faţă de om.
Întâlnirea anuală a Secretarilor generali ai Conferinţelor episcopale din Europa s-a desfăşurat în acest an la Bucureşti, în România, la invitaţia Conferinţei Episcopale Române. La zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană şi zece ani de la Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu, care a adunat în septembrie 2007 peste trei mii de reprezentanţi din toate Bisericile creştine de pe continent, secretarii generali s-au întâlnit în capitala română pentru a discuta despre Rolul Bisericii, în particular al conferinţelor episcopale, într-o Europă pluralistă.
Pluralitatea în Europa
1) Pluralitatea culturală. Fenomenul emigraţiei, o oarecare fractură culturală între generaţii, criza din sistemul educaţional, care cam peste tot nu a ştiut să se îngrijească de transmiterea valorilor care stau la baza relaţiilor sociale, şi criza instituţiilor sunt câteva dintre aspectele care arată că Europa nu mai este o realitate omogenă. Pentru a face faţă cu seriozitate provocărilor prezentate de aceste fenomene este necesar să dăm din nou un rol decisiv religiei. Dacă aceasta este înlocuită de emoţie, aşa cum se întâmplă în această epocă a post-adevărului, violenţa limbajului şi a acţiunii devin moneda curentă.
2) Pluralismul economic. În ciuda faptului că în Europa au fost unele semnale de revenire, separarea dintre bogaţi şi săraci creşte în mod constant. Există şi mari diferenţe între ţările europene înseşi, între oraşe şi zone rurale şi între diferitele generaţii. Într-adevăr, numărul tot mai mare de tineri fără loc de muncă (fenomen care în unele ţări poate atinge cote foarte ridicate) provoacă o îngrijorare deosebită, ca şi numărul tot mai mare de persoane în vârstă care trăiesc într-o stare de mare sărăcie. Dacă ideologiile din trecut, care tindeau să anuleze diversitatea dintre persoane, au dus la regimuri totalitate şi violente, creşterea inegalităţii economice dintre persoane şi dintre ţări duce la noi tensiuni îngrijorătoare. Solidaritatea şi caritatea, împreună cu dreptatea, nu sunt vorbe goale, ci urgenţe pe care Biserica nu încetează să le amintească.
3) Pluralismul politic. Pluralitatea politică actuală şi salutară nu mai reuşeşte astăzi să exprime în mod clar viziuni şi modele antropologice şi de societate. De ani de zile, în multe ţări europene, fractura socială dintre cetăţeni şi conducătorii politici este marcată de absenteismul tot mai mare în timpul alegerilor. Reînnoirea acţiunii politice trece prin politici şi partide care să ştie să propună politici menite să tuteleze demnitatea umană şi binele comun.
4) Pluralismul social şi religios. Accesul diferit la servicii, îmbătrânirea populaţiei şi dificultăţile întâmpinate în trăirea diferenţei etnice ori religioase sunt aspecte care scot în evidenţă necesitatea de a promova o „cultură a convieţuirii” care să nu transforme diversitatea în aversiune, identitatea în izolare. Provocarea de a respecta identităţile şi formele de apartenenţă, chiar şi apartenenţa eclezială, a fost una dintre temele larg dezbătute de secretarii generali.
5) „Pluralismul” eclezial. Chiar şi în sânul Bisericii, pluralismul este o mare provocare. Aşa cum aminteşte Papa Francisc, unitatea este poliedrică şi inclusiv în Biserică există multe modalităţi pentru a trăi credinţa. Dacă este necesară o mai bună gestionare a dezbaterii în interiorul comunităţii şi o mărturisire a comuniunii ecleziale, este greşit să se considere diversitatea de opinii ca un semn al diviziunii. Adevăratul dialog creştin constă de fapt în ascultarea liberă şi responsabilă şi a opiniilor contrastante.
Pentru toate aceste provocări cheia de lectură este întruparea, şi, în acelaşi timp, stilul prin care Biserica înţelege să trăiască în contextul pluralist european şi să însoţească omul în fragilităţile sale şi în aspiraţiile sale îndreptăţite. Dumnezeu este prezent mereu! Biserica va putea să răspundă misiunii sale de a sluji omul numai rămânându-i fidelă lui Isus Cristos astăzi şi promovând principiile şi valorile exprimate în doctrina socială a Bisericii. Numai dacă Biserica va fi liberă de prejudecăţi, de forme de manipulare şi, uneori şi de legi care sunt la limita respectării dreptului la libertate religioasă, va putea să împlinească o atare slujire, şi să-şi aducă contribuţia sa personală şi specifică. O asemenea perspectivă pare astăzi deosebit de dificilă datorită tendinţei de a separa credinţa de raţiune şi de a limita tot mai mult religia doar la sfera privată a existenţei omeneşti. De aceea se dovedeşte a fi necesară lărgirea spaţiilor de dezbatere publică, amintindu-le creştinilor în primul rând practicarea valorii prudenţei creştine şi necesitatea de a apăra viaţa şi demnitatea fiecărei persoane cu orice preţ.
Pasiune pentru Europa
La Bucureşti, secretarii generali au discutat şi despre unele chestiuni de actualitate, precum pastoraţia familiei, a emigranţilor, pregătirea conferinţelor episcopale pentru apropiatul Sinod dedicat tinerilor, ocrotirea copiilor în Biserică, dialogul cu musulmanii şi, în fine, dialogul ecumenic. În timpul lucrărilor a avut loc şi prezentarea rapoartelor anuale ale CCEE (Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa), COMECE (Comisia Conferinţelor Episcopale din Comunitatea Europeană) şi a unor actualizări referitoare la activitatea Instituţiilor europene. Legat de aceasta, şi în mai multe rânduri, a fost amintită pasiunea Bisericii pentru Europa şi angajamentul ei de a fi o voce profetică şi critică atunci când ideologii şi interese private se suprapun binelui comun şi respectului pentru o diversitate sănătoasă.
Pe parcursul lucrărilor au intervenit Arhiepiscopul Mitropolit romano-catolic de Bucureşti, Mons. Ioan Robu, Episcopul greco-catolic de Bucureşti, Mons. Mihai Fraţilă, Nunţiul Apostolic în România şi Republica Moldova, Mons. Miguel Maury Buendía, şi reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, Pr. Constantin Preda care a transmit şi salutul Patriarhului Daniel al României.
Prof. Daniel Barbu, de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, le-a propus participanţilor o reflecţie despre cultura europeană şi realitatea Bisericii.
Sâmbătă, 1 iulie, secretarii generali au participat la o veghe de rugăciune cu tinerii în Parohia Sfânta Fecioară Maria Regină din Bucureşti (Cioplea).
Duminică, 2 iulie, după celebrarea Sfintei Liturghii în Catedrala romano-catolică din Bucureşti, prezidată de Mons. Ioan Robu, secretarii generali au dorit să vadă câteva locuri concrete ale istoriei trecute şi recente ale comunităţii catolice locale, vizitând Catedrala greco-catolică a oraşului, Închisoarea Jilava – locul martiriului Fericitului Vladimir Ghika şi al altor mărturisitori ai credinţei sub regimul comunist – două opere de caritate, două case pentru copii, una la Singureni şi cealaltă la Voluntari, încheind cu vizita la o biserică aflată în construcţie destinată comunităţii catolice din sudul Bucureştiului.
Vizitând catedrala romano-catolică din Bucureşti, secretarii generali au putut constata cu mare tristeţe că nu a fost pusă în aplicare sentinţa din 23 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care i se cerea primarului Bucureştiului să înceapă, să conducă şi să urmărească toate lucrările de demolare a colosului Cathedral Plaza şi de a reface spaţiul adiacent conform destinaţiei sale precedente (de parc public).
Chestiunea imobilului definit „Cathedral Plaza” este una dureroasă în care sunt implicaţi mai mulţi factori. Construcţia, care a afectat catedrala catolică, a fost încă de la început respinsă de Biserica Catolică. Nepunerea în aplicare a sentinţei amintite mai sus este o dovadă a climatului de suspiciune asupra Statului de drept care doreşte să fie România.
Secretarii generali ai Conferinţelor episcopale au trăit întâlnirea anuală într-un ambient foarte fratern, la Mănăstirea Părinţilor Carmelitani Desculţi de la Snagov, şi i-au mulţumit Pr. Francisc Ungureanu, Secretar General al Conferinţei Episcopale Române care, împreună cu un grup de tineri voluntari, au ştiut să creeze un ambient de o deosebită fraternitate, rugăciune şi profunzime în dezbateri.
Întâlnirea din 2018 se va desfăşura în Cipru, între 29 iunie şi 2 iulie, la invitaţia Mons. Youssef Soueif, Arhiepiscop de rit maronit al Ciprului.

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Caută ştire:

Anul: 2017 » Eveniment: De la Fatima la Marghita » Titlu: 22692.jpg

Anul: 2017
Eveniment: De la Fatima la Marghita
Titlu: 22692.jpg