AcasăŞtiri201720 Martie: A decedat Cardinalului Vlk, Arhiepiscop emerit de Praga

Episcopia Greco-Catolică Oradea

Adresă:

Str. Mihai Pavel nr. 4
410210 - Oradea
România

Telefon:

+40.259.436.492 +40.359.410.844 +40.359.410.845

Fax:

+40.259.430.509

Email:

Utilizatorii care au cont de email pe acest site, se pot autentifica folosind:

Ştiri

A decedat Cardinalului Vlk, Arhiepiscop emerit de Praga

A decedat Cardinalului Vlk, Arhiepiscop emerit de Praga

A murit astăzi la 85 de ani Cardinalul Miloslav Vlk, Arhiepiscop de Praga din 1991 până în 2010. Acesta a trăit persecuţiile comunismului, sub regimul căruia a desfăşurat şi meseria de spălător de geamuri, iar din primăvara anului 2016, trupul său a fost pus la grea încercare de un cancer la plămâni cu metastază la oase. Revelase acest lucru în urmă cu câteva luni situl Kardinal.cz, prezentând şi valul de solidaritate propagat printre credincioşi în sprijinul Cardinalului care a „acceptat diagnosticul cu seninătate, surprinzându-i şi pe profesorii de medicină cu atitudinea sa de totală abandonare în voinţa lui Dumnezeu”. Vlk a fost externat din spital la 20 ianuarie şi se pregătea să primească chimioterapia sub controlul experţilor oncologi.
Papa Francisc, în telegrama de condoleanţe trimisă Arhiepiscopului de Praga, Cardinalul Dominik Duka, aminteşte şi el de „boala dureroasă” a Cardinalului „suportată cu credinţă şi încredere în Domnul”. „Înalţ rugăciuni fervente către Dumnezeu pentru ca să îi dea odihna veşnică acestui zelos şi generos păstor şi mă unesc spiritual cu credincioşii din această comunitate diecezană unde şi-a exercitat cu grijă slujirea episcopală”, scrie Pontiful. Nu ezită să exprime „admiraţie” pentru „fidelitatea tenace faţă de Cristos” a lui Miloslav Vlk, „în pofida privaţiunilor şi persecuţiilor împotriva Bisericii, precum şi pentru activitatea sa apostolică rodnică şi multiplă însufleţită de dorinţa de a mărturisi tuturor bucuria Evangheliei, promovând o autentică reînnoire eclezială fidelă şi mereu docilă faţă de inspiraţiile Duhului Sfânt”.
Arhiepiscop emerit de Praga, Republica Cehă, şi membru al Mişcării Focolarinilor întemeiată de Chiara Lubich, Vlk s-a născut la 17 mai 1932 la Lišnice-Sepekov, în districtul Písek, în Boemia de sud, Dieceza de České Budějovice. Şi-a petrecut copilăria la Záluží, lângă Chyšky, unde a frecventat şcoala elementară şi a cunoscut munca grea pe ogoare în fermă. La vârsta de unsprezece ani s-a întrebat pentru prima dată dacă nu voia să devină preot. Această primă idee de vocaţie i-a venit pentru că se simţea deosebit de interpelat de un manifest, lipit în parohia sa, care atrăgea mereu atenţia. Pe acest afiş era scris: „Nu ai vrea să devii şi tu preot?” Oricum, în acel timp proiectul părea irealizabil, astfel că viitorul Cardinal visa să devină un pilot de avioane. La 20 iunie 1952 a luat examenul de bacalaureat la Liceul Jirsfk la České Budějovice.
Totuşi, în acei ani de persecuţie comunistă nu era posibil să se facă studiile teologice astfel că din 1952 până în 1953 a lucrat ca muncitor în fabrica de automobile „Motor Union” din České Budějovice şi, din 1953 până în 1955, şi-a desfăşurat serviciul militar la Karlovy Vary. A reuşit apoi, în pofida situaţiei politice, să studieze arhivistica la Facultatea de Litere din Universitatea „Carol” din Praga şi a obţinut licenţa în 1960. A lucrat la diferite arhive în sudul Boemiei: la Arhiva Regională din Třeboň, la Jindřichüv Hradec, şi din decembrie 1960 până în 1964 la Arhiva civică şi districtuală din České Budějovice unde a devenit director. Tot în aceeaşi perioadă a publicat o serie de articole în diferite reviste ştiinţifice. În 1964 a abandonat această activitate pentru a studia la Litoměřice la Facultatea de Teologie „Sfinţii Ciril şi Metodiu” (1964-1968). La 23 iunie 1968, în timpul „Primăverii de la Praga”, la vârsta de 36 de ani a fost hirotonit preot şi imediat numit de Episcopul de České Budějovice, Josef Hlouch, secretar al său (1968-1971).
Organele de stat, deranjate de influenţa pe care o exercita şi de activitatea sa pastorală, în 1971 l-au constrâns să părăsească České Budějovice şi l-au trimis în parohiile din Selva Boema, pierdute prin munţi, Lažiště şi Záblatí, în districtul Prachatitz. Din 1 noiembrie 1972 a fost paroh la Rožmitál pod Třemšínem şi în acelaşi timp la Bohutín şi Drahenice, în districtul Příbram. Acolo, în 1978, autorităţile statului, în colaborare cu comuniştii locali, i-au retras autorizaţia statală de a desfăşura funcţia sacerdotală. Astfel „cetăţeanul Miloslav Vlk” a fost constrâns să exercite clandestin slujirea la Praga din octombrie 1978 până la 31 decembrie 1988. Din 1978 până în 1986 a fost spălător de geamuri în centrul din Praga. În acea perioadă desfăşura în secret activitatea sa pastorală cu mici grupuri de laici. Din 1986 până în 1988 a avut posibilitatea de a lucra în arhiva districtuală de la Banca Statală Cehoslovacă din Praga.
La 1 ianuarie 1989, la începutul „cotiturii”, i-a fost permis să desfăşoare funcţia sacerdotală timp de un an „de probă”. A devenit paroh în regiunea din vestul Boemiei, Klatovy, la Žihobce, la Bukovník. După aceea, la 1 septembrie 1989 a început să se ocupe şi de parohiile de la graniţa cu Bavaria: la Čachrov, la Javorná, la Železná Ruda, la Běšiny, la Stráž na Šumavě. Cu aşa-numita „revoluţie de catifea” istoria muncitorului Miloslav Vlk s-a schimbat dintr-o dată. La 14 februarie 1990 a fost numit de Papa Ioan Paul al II-lea Episcop de České Budějovice şi la 31 martie 1990 a primit hirotonirea episcopală de la Episcopul Antonín Liška. La 27 martie 1991, după doar un an de activitate, Papa l-a numit Arhiepiscop de Praga, succesor al Cardinalului František Tomášek. A luat în posesie Dieceza la 1 iunie 1991. A fost creat Cardinal în consistoriul din 26 noiembrie 1994, cu titlul de „Santa Croce in Gerusalemme”.
În 1992 a fost ales preşedinte al Conferinţei Episcopale Cehe, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2000. Din 16 aprilie 1993 până la 31 mai 2001 a fost şi preşedinte al Consiliului Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE), ca succesor al Cardinalului Carlo Maria Martini, arhiepiscop de Milano. Între 1992 şi 1993 a obţinut trei distincţii de „doctor honoris causa”: la Colegiul Benedict Illinois şi la Universitatea St Thomas din Statele Unite ale Americii, şi doctoratul de teologie la Facultatea din Passau. În afară de aceste recunoaşteri academice a primit diferite distincţii de cetăţean de onoare.
A participat la Conclavul din aprilie 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, pe care l-a primit în călătoria sa din septembrie 2009 la Praga şi în Republica Cehă. A fost secretar al primei Adunări speciale pentru Europa a Sinodului Episcopilor (1991) şi a luat parte la a doua Adunare specială pentru Europa din 1999. A participat şi la a IX-a Adunare generală a Sinodului Episcopilor din 1994 despre viaţa consacrată; la a X-a Adunare generală ordinară despre Episcopi (2001) şi la a XII-a Adunare generală ordinară despre Cuvântul lui Dumnezeu (2008). Prezent şi la Adunările speciale pentru Africa în 1994 şi la cea pentru America în 1997. Cu moartea sa, Colegiul Cardinalilor coboară la 224 de Cardinali: 117 electori şi 107 non-electori.
(traducere de pr. Mihai Pătraşcu după Vatican Insider)

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Rugăciune pentru beatificarea episcopilor greco-catolici martiri

Caută ştire:

Anul: 2017 » Eveniment: Bucuria Iubirii » Titlu: 24397.jpg

Anul: 2017
Eveniment: Bucuria Iubirii
Titlu: 24397.jpg